Binecuvântarea copiilor, de ce?

Aseară cineva ma întrebat ce părere am despre binecuvântarea anumitor copiilor în biserică.

Ştiind că blogul meu este vizitat de mulţi slujitori atât din biserica penticostală cât şi din cea baptistă vreau să vă provoc cu o întrebarare la care să încercăm să răspundem împreună. Plecând de la ideea că copii sunt o binecuvântare, de ce trebuie să mai ducem copii la binecuvântare?

Aştept comentariile voastre, care sper să fie un suport pentru mine. Tot pe această temă mai puteţi citi aici

About these ads

29 răspunsuri la acest articol.

  1. Poti da si un link spre articolul meu … sa poata sa voteze cei care au o parere ;) Multumesc.
    Am provocat mai multi membrii ai blogosferei evanghelice sa raspunda la aceasta intrebare. Ai fost printre primii ;)

    Răspunde

  2. Ungandbun,

    Cand ai pus intrebarea asta m-am gandit la Spurgeon pentru care s-a rugat un slujitor al lui Dumnezeu pe cand acesta era mic, si dupa rugaciune a spus inaintea parintilor si celor prezenti: “acest copil va fii un vas ales, mii se suflete vor auzi evanghelia si vor fii binecuvantate prin slujirea lui”.

    Acum unii copii sunt binecuvantati de Dumnezeu mai ales cand sunt incredintati de mici lui Dumnezeu, sunt adusi in biserica la binecuvantare. Ei nu sunt responsabili la varsa aceea, dar Dumnezeu este responsabil pentru ceea ce ii incredintam noi, copii nostri, in cazul de fata.

    La noi in biserica au fost adusi copii la binecuvantare ai caror parinti nu erau credinciosi, dar credeau in binecuvantarea lui Dumnezeu. Ulterior s-a dovedic ca acei parinti nu erau departe de Dumnezeu, pentru ca mama sa botezat apoi.

    Acestea sunt cateva ganduri :)
    Cu bine!

    Răspunde

  3. Binecuvantarea copiilor este o lucrare(la noi este un act de cult) pe care Domnul Isus a infaptuit-o si a practicat-o. Noi binecuvantam copiii pentru ca Isus asa a procedat.

    Apoi, rugaciunea de binecuvatare are efecte spirituale nebanuite. Cand chemam numele Domnului peste un copil, noi il rugam pe Dumnezeu sa-si puna mana peste acel copil si sa-l aiba in grija. Asta nu inseaman ca acel copil va fi automat mantuit, sau ca, indiferent de ce va face cand va fi mare, Dumnezeu il va mantui datorita rugaciunii de binecuvatare.

    In schimb, parerea mea e ca ar trebui sa ne concentram mai mult asupra mediului in care creste copilul. Binecuvantarea devina eficienta intr-un mediu binecuvantat, altfel rugaciunea de binecuvantare poate fi o simpla rugaciune.

    Răspunde

  4. Posted by marcus on februarie 23, 2010 at 21:56

    Sint foarte de acord cu Laurentiu.Binecuvintarea o poate cere chiar si parintele copilului acasa.Si asta face parte de traditie.

    Răspunde

    • În orice împrejurare rugăciunea unui părinte a tatălui în speţă este o prioritate pentru binecuvântare asupra copiilor. Eu cred că şi în cadrul căsătoriei prima răgăciune de bineuvântare ar trebui să vină din partea tatălui. Dar mă opresc aici pentru a nu fi considerat că ies din sistem :)

      Răspunde

  5. Posted by marcus on februarie 23, 2010 at 21:59

    E mult mai important mediul unde creste copilul decit binecuvintarea pastorului(mai ales daca este un palavragiu).

    Răspunde

    • În legătură cu mediul în care creşte copilul aveţi dreptate, este foarte important, dar dacă copilul este forţat de împrejurări să crească într-un mediu ostil din punct de vedere creştin, eu cred că acel act al binecuvântării, acea rugăciune îl va urmări peste ani. Este convingerea mea.

      Răspunde

  6. S-a cam spus ce e important (si ce nu).
    Vreau doar sa mai adaug ca binecuvantarea copiilor – ca act de cult – (pentru ca eu cer binecuvantarea lor -alor mei- in fiecare dimineata)are de-a face cu apartenenta lor.
    Noi ii dedicam Domnului. De ce?
    Dumnezeu a cerut sa se faca asa lui Israel, Isus a readus in scena acest lucru.

    Răspunde

    • Chestia cu apartenenţa îmi place!

      Răspunde

    • acest act de cult care ii obliga pe oameni direct sau indirect sa se faca membri intr-o biserica nu cred ca e biblic si lasat de la dumnezeu umpic de respect va rog fata de biblile ce le aveti in maini ,a oblica niste oameni sa se faca membrii prin a face niste acte de cult mi se pare o spalare de creier creca e Metanoia mai precis manipulare a multimii Cuvintele lui Hristos ” Lasati copiii sa vina la Mine, ca a unora ca acestia este Imparatia cerurilor, ( Matei 19,14) este o porunca pentru noi toti sau numai un un indemn ? eu zic ca nu e nevoie ca bisericile penticostale babtiste si restu care se folosesc de membralitate pentru a face niste lucruri care e lasat de la cel de sus , membru intr-o biserica e cu totul altceva si randuielile fiecaruia dar niste lucruri lasate de la cel de sus SA VA FIE RUSINE bisericiol ce nu lasati oamnii sa aibe parte de acest lucru fara a fi membru RUSINE

      Răspunde

  7. Posted by valentina on februarie 24, 2010 at 12:32

    isus a fost dus la binecuvantare.acesta ne motiveaza sa ducem copiii la binecuvantare

    Răspunde

  8. Posted by marcus on februarie 24, 2010 at 16:53

    ungindbun
    Sistemul,cine la invetat?Binecuvintarea o da D-zeu,iar daca o cere tatal copilului sau al mirilor,sint convins ca o cere din toata inima,pastorul o face pentruca ii impune sistemul sau traditia.Peronal,nu cred ca ai esit din sistem.

    Răspunde

    • Sunt perfect de acort cu tine, si eu cred ca rugaciunea tatlui este foarte importanta.Cand spuneam de sistem ma gandeam ca eu ca slujitor nu pot sa fiu altfel decat se procedeaza in organizatia din care fac parte. Sa auzim de bine!

      Răspunde

  9. Posted by marcus on februarie 24, 2010 at 16:57

    Ce practica foloseau cei depe vremea Apostolilor cind se casatoreau?

    Răspunde

  10. Posted by marcus on februarie 25, 2010 at 12:33

    Imi imaginam ca la asta te refereai,cind ai pronuntat cuvintul sistem.Tocmai din cauza sistemului,nu sintemliberi in Cristos.Moise a scris legile,iar sistemul nostru regulile.
    Numai de bine

    Răspunde

  11. Posted by marcus on februarie 25, 2010 at 12:55

    Sint penticostal,decind mam nascut.Dar vreau sa-ti spun,ca nu sint deacord cu multe practici parabiblice ce le practica penticostalii din ro.Am 20 de ani,decind fac parte din biserica penticostala unde traesc acum.Binecuvintarea la copilul meu,primul amfost eu care am ceruto de la D-zeu.Ulterior am vorbit cu pastorul,si mia zis ca nu este scriptural,numai decit sal duc in biserica sai dea binecuvintarea.Totusi dupa 2 ani jumate am duso in biserica la binecuvintare,de gura unor romani injugati la traditie

    Numai de bine.

    Răspunde

    • Nu te contrazic dragă Marcus că sunt multe de corectat şi în sistemul bisericii penticostale, dar noi trebuie să trecem peste “tradişiile penticostale” şi să mergem înainte să ne apropiem de Dumnezeu. Privind toate comentariile voastre cred că voi încerca acum să compilez şi să tragem o conluzie. Să auzim de bine!

      Răspunde

    • Marcus gandestete la oamenii care sunt oblicati sa se faca membrii pentru a avea parte de acest act de cult cum zic unii , la mine o venit al doelea copil si nu am nici un gand ca sa il duc la biserica.

      Răspunde

  12. Binecuvântare?… Există oare ceva care să fie mai preţios decât ea? NU! Categoric. Dar pentru cine să fie oare ea? Numai pentru cei maturi? Nu! La fel de categoric. Binecuvântarea este destinată chiar şi pentru cea mai mică fiinţă umană de pe Terra. Binecuvântarea copiilor are ca fundament atât Vechiul Testament, cât şi Noul. Toţi copii lui Israel erau binecuvântaţi potrivit cu pasajul din Num. 6:22-27. Îmi veţi spune: “Aceasta era rânduiala Vechiul Testament,dar noi nu mai trăim sub Lege, ci sub har.” Şi la această provocare are răspuns aceiaşi Carte sfântă, Biblia, şi chiar Noul Testament. Mai mult decât atât această slujbă a fost realizată chiar de Domnul Isus. El în timp ce învăţa noroadele care Îl îmbulzeau, şi-a făcut timp pentru cele mai mici fiinţe prezente la aceea evanghelizare. Aceste fiinţe nu ştiau să zâmbească poate la timp, poate răspundeau tot contra-timp, poate producea doar gălăgie. Şi trebuie să recunoaştem că un anumit disconfort au produs, doarece chiar şi ucenicii (despre care trebuie să credem că erau cei mai atenţi la cuvintele Domnului), au fost deranjaţi de prezenţa lor. De aceea s-au aproapiat de mamicile acestor copilaşi şi le-a certat pentru intenţia acestora de a-şi atinge copilaşii de Singurul care avea capacitatea si disposibilitatea de a oferii binecuvântarea. Isus a rostit nişte cuvinte care mă determină întotdeauna când le citesc, să preţuiesc mai mult copiii: “Lăsa-ţi copilaşii să vină la Mine…” Apoi i-a luat în braţe şi punându-Şi mâinle peste ei i-a binecuvântat. El nici azi nu s-a schimbat. De fiecare dată când nişte parinţi vin cu copilul lor la binecuvântare, El nu pastorul/presbiterul/diaconul îl binecuvintează. Fiţi binecuvântaţi

    Răspunde

  13. Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentruca voi inchideti oamenilor Imparatia cerurilor: nici voi nu intrati in ea, si nici pe cei ce vor sa intre, nu-i lasati sa intre. (Mat.23:13)

    Si Isus le-a zis: “Lasati copilasii sa vina la Mine, si nu-i opriti, caci Imparatia cerurilor este a celor ca ei.” (Mat.19:14)

    Nu orisicine-Mi zice: “Doamne, Doamne!” va intra in Imparatia cerurilor, ci celce face voia Tatalui Meu care este in ceruri. (Mat.7:21)

    Cand a vazut Isus acest lucru, S-a maniat, si le-a zis: “Lasati copilasii sa vina la Mine, si nu-i opriti; caci Imparatia lui Dumnezeu este a celor ca ei.
    Adevarat va spun ca, oricine nu va primi Imparatia lui Dumnezeu ca un copilas, cu nici un chip nu va intra in ea!” (Marc.10:14-15)

    si le-a zis: “Adevarat va spun ca, daca nu va veti intoarce la Dumnezeu si nu va veti face ca niste copilasi, cu nici un chip nu veti intra in Imparatia cerurilor.
    Deaceea, oricine se va smeri ca acest copilas, va fi cel mai mare in Imparatia cerurilor. (Mat.18:3-4)

    Isus a chemat la Sine pe copilasi, si a zis: “Lasati copilasii sa vina la Mine, si nu-i opriti; caci Imparatia lui Dumnezeu este a unora ca ei.
    Adevarat va spun ca, oricine nu va primi Imparatia lui Dumnezeu ca un copilas, cu niciun chip nu va intra in ea.” (Luc.18:16-17)

    Si Isus le-a zis: “Adevarat va spun ca nu este nimeni, care sa-si fi lasat casa, sau nevasta, sau fratii, sau parintii, sau copiii, pentru Imparatia lui Dumnezeu, (Luc.18:29)

    Răspunde

  14. Posted by Mircea on ianuarie 13, 2013 at 00:46

    Imi cer iertare daca ma introduc in discutie.Eu cred ca este foarte clar ca si lumina zilei. Psalmul 127:3 spune caci..” fii sunt o mostenire de la Domnul, rodul pantecelui este o rasplata de la El”. Este clar ca binecuvantarea este pentru parinti. Adica copilul
    este el o binecuvantare pentru parinti. Deasemenea si Psalmul 128:3,4 tot la eceiasi binecuvantare pentru parinti se refera. Bineinteles daca parinti au primit copii ca si pe o binecuvantare, nu ca si o poavara in familie. De cealalta parte, copilul odata nascut
    are si el nevoie de protectia lui Dumnezeu si de puterea Lui ca sa creasca mare si sanatos, in special din punct de vedere spiritual. Iata de ce este nevoie ca sa aducem copii nostri si sa-i prezentam inainteaa Domnului, cerand binecuvantarea lui Dumnezeu peste ei. Experimentati lucrul acesta si o sa vedeti binecuvantarea lui Dumnezeu asupra copiilor dumnevoastra. Fiti binecuvantati !

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 73 other followers

%d bloggers like this: