NICIODATĂ!

  • Niciodată nu voi mai spune: „NU POT” pentru că apostolul Pavel a spus: „Pot totul prin Hristos care mă întăreşte” Filipeni 4.13
  • Niciodată nu mă voi mai plânge că NU AM CE-MI TREBUIE, căci îmi aduc aminte că Pavel a spus că Dumnezeul lui (şi de ce nu şi al meu?!) „îngrijeşte de toate trebuinţele noastre după bogăţia Sa…” Filipeni 4.19
  • Niciodată nu vreau SĂ MĂ MAI TEM, când Cuvântul său ne spune: „Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere…” 1Timotei 1.7
  • Niciodată nu voi mai lăsa pe Satana să aibă supremaţie asupra vieţii mele, căci apostolul Ioan spune: „Cel ce este în voi este mai mare decât cel de este în lume” 1Ioan 4.4
  • Niciodată nu voi mai admite înfrângeri când Dumnezeu ne-a asigurat că „ne poartă totdeauna în carul Lui de biruinţă în Hristos” 2Corinteni2.14
  • Niciodată nu mă voi mai îngrijora când apostolul Petru ne învaţă să aruncăm „asupra Lui toate îngrijorările” 1Petru 5.7

Falimentul nu este o pricină de a da înapoi!

Dacă astăzi privim în jurul nostru la toat ce se întâmplă, la toate emisiunile de la Tv vom vedea foarte multe critici, Guvernul nu face nimic, primarii nu dezăpezesc drumurile, cei de la ISU nu vin să ne doboare ţurţurii de la streşina caselor pentru că nouă ne este greu să ne urcăm, aşteptăm că tot alţii să ne facă toate. Aş vrea să vedem ceva acum în dreptul nostru al creştinilor activi, cei care vrem să facem ceva pentru Dumnezeu şi pentru cei din jurul nostru.

De obicei, cei mai aprigi critici sunt cei care nu fac nimic. Şi de multe ori ne este frică de cei care sunt în jurul nostru şi sunt critici şi atunci luăm decizia să nu mai facem nimic. Dar mai avem o frică care parcă este mai mare decât acea a criticilor şi anume ne este frică de faliment. Ne este frică că dacă facem ceva care este poate mai deosebit decât au făcut alţii până acum, ceva care este neobişnuit. Dar dacă am coborâ din corabia în care ne-am obişnuit ca apostolul Petru odinioară, aş încerca ceva deosebit?

OAMENILOR LE ESTE FRICĂ DE FALIMENT!

Aş vrea să vă încurajez dragi creştini în aceste vremuri foarte tulburi şi să vă spun, falimentul nu este o pricină de a da înapoi, ci falimentul pentru noi ca lucrători creştini trebuie să fie o motivaţie pentru a încerca din nou. În Proverbe 24.16 se spune: „Cel neprihănit de şapte ori cade, dar iar se ridică” .

Trebuie să încerci să ai curaj, să mergi înainte indiferent de circumstanţele vieţii. Aş vrea să vă dau doar două exemple concludente de oamenii care au persistat, au avut curaj, au ieşit din obişnuit.

Henry Ford. Toată lumea a auzit de maşina Ford. Istoria lui Henry Ford ne spune că a avut cinci falimente până când a reuşit să-şi pună firma pe picioare şi Ford să umple lumea. Cinci falimente bancare, dar as-a ridicat şi amers mai departe.

Johnas Solk. Este medicul american care a descoperit vaccinul antipoleomelitic în 1952. În istoria lui se spune că a falimentat de 200 de ori cu vaccinul său. Abia la compoziţia 201, vaccinul lui a reuşit.

De 200 de ori şi noi poate ne speriem de o simplă critică, sau de un simplu falimet pe care aşa îl percepem noi. Dar aş vrea să vă aduc aminte un mare adevăr pe care sunt sigur că îl cunoaşteţi si anume cu noi şi în noi este Duhul lui Dumnezeu! Dacă El este cu mine de poate să-mi fie frică? Cad, falimentez, mă ridic şi merg înainte pentru că El este lângă mine!