Binecuvântarea copiilor, de ce?

Aseară cineva ma întrebat ce părere am despre binecuvântarea anumitor copiilor în biserică.

Ştiind că blogul meu este vizitat de mulţi slujitori atât din biserica penticostală cât şi din cea baptistă vreau să vă provoc cu o întrebarare la care să încercăm să răspundem împreună. Plecând de la ideea că copii sunt o binecuvântare, de ce trebuie să mai ducem copii la binecuvântare?

Aştept comentariile voastre, care sper să fie un suport pentru mine. Tot pe această temă mai puteţi citi aici

Povestea ochilor

„A fost odată o oarbă care se ura pe ea însăşi din cauză că era oarbă. Ea ura pe toată lumea, cu excepţia prietenului ei iubitor. El era întotdeauna gata s-o ajute.
Într-o zi, ea i-a spus lui: «Dacă aş putea să văd lumea, eu m-aş căsători cu tine». Într-o altă zi, cineva i-a donat o pereche de ochi. Când bandajele au fost date jos, ea a putut să vadă totul, inclusiv pe prietenul ei.

El a întrebat-o: «Acum, că tu poţi vedea lumea, te căsătoreşti cu mine?»

Fata s-a uitat la el şi a văzut că el este orb. Numai văzând ochii lui închişi, a fost şocată. Ea nu se aştepta la asta. Gândul că trebuie să se uite la ochii lui închişi toată viaţa a făcut-o să-l refuze.

Prietenul ei a plecat şi a doua zi i-a scris o notă, menţionând: «Să ai grijă de ochii tăi, draga mea, pentru că înainte să fie ai tăi, au fost ai mei!»”

Tăcere… Şi apoi, când îţi revii, constaţi că, pe lângă această minunată poveste, mesajul mai conţine câteva fraze. Vorbe simple, dar pe care le uităm atât de repede…

… Înainte să spui cuiva un cuvânt rău, gândeşte-te la cineva care nu poate să vorbească.
… Înainte să spui că mâncarea nu este gustoasă, gândeşte-te la cineva care nu are ce să mănânce.
… Înainte să-ţi judeci soţul sau soţia, gândeşte-te la cineva care plânge la Dumnezeu pentru o companie.
… Înainte să te plângi despre greutăţile vieţii, gândeşte-te la cineva care a plecat de tânăr de pe acest pământ.
… Înainte să te plângi de copii, gândeşte-te la cineva care ar dori să aibă copii.
… Înainte să te plângi de cineva care nu ţi-a făcut curat în casă, gândeşte-te la oamenii care trăiesc pe stradă.
… Înainte să te plângi de distanţa parcursă cu maşina, gândeşte-te la cineva care merge pe jos aceeaşi distanţă.
… Când eşti obosit şi te plângi de serviciu, gândeşte-te la şomeri, la cei care ar dori să aibă un loc de muncă.
… Iar când gânduri depresive te doboară, pune un zâmbet pe faţă şi mulţumeşte-i lui Dumnezeu că eşti în viaţă!

Sursa: Grigore Cartianu

Cred că ar trebui fiecare dintre noi să medităm foarte profund….