Parlamentarii PDL vor o Zi Naţională de Rugăciune

Senatorul PDL Gheoghe David şi deputatul PDL Mircea Lubanovici au iniţiat o propunere legislativă privind declararea Zilei Naţionale de Rugăciune ca sărbătoare legală, nelucrătoare, în ideea de a consacra o zi specială „apropierii de Dumnezeu prin rugăciune”.

Propunerea legislativă de modificare a Codului Muncii a fost elaborată de cei doi democrat-liberali, împreună cu alţi colegi parlamentari.

Iniţiatorii precizează că promovarea acestui proiect a fost determinată de „dorinţa multor creştini atât din ţară, cât şi a multor români din Diaspora, indiferent de confesiune sau cultul creştin căruia îi aparţin, de a exista o zi specială din an dedicată apropierii de Dumnezeu prin rugăciune, instituită prin lege – care să fie declarată sărbătoare legală şi zi nelucrătoare”.

„Ziua Naţională a Rugăciunii – ca sărbătoare ecumenică – are menirea de a celebra puterea rugăciunii ce-i uneşte deopotrivă pe toţi adepţii religiilor monoteiste, dar în special pe creştinii români şi pe cei răspândiţi pe mapamond, precum şi de a reaminti că poporul român s-a născut creştin”, precizează deputatul PDL Mircea Lubanovici. Democrat-liberalul adaugă că o lege asemănătoare există în S.U.A., sub denumirea de National Day of Prayer, zi „în care populaţia Statelor Unite se poate întoarce cu gândul la Dumnezeu prin rugăciune şi meditaţie, la cele sfinte fie în biserici, fie în grupuri, fie individual”.

Sursa. Senatul României şi Ziua de Constanţa

Cultele religioase mai mici sunt discriminate!

Un raport al APADOR-CH arata ca statul roman este netransparent in sumele alocate cultelor religioase si limiteaza dreptul la libera asociere.

Asociatia pentru apararea drepturilor omului in Romania – Comitetul Helsinki atrage atentia asupra limitarii nejustificate a dreptului la libera asociere a persoanelor care doresc sa infiinteze asociatii religioase. De exemplu, potrivit Legii privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, trebuie sa existe un numar de 300 de membri fondatori, fata de 3 pentru o asociatie nereligioasa.

Un alt exemplu in care statul roman este acuzat ca nu-si respecta obligatiile din legea cultelor este cel al inexistentei cimitirelor publice, fara apartenenta religioasa. In lipsa acestora, membrii minoritatilor religioase se confrunta cu refuzul inmormintarii in cimitire confesionale, cu impunerea participarii unor preoti de alte confesiuni la inmormintare sau cu solicitarea unor taxe exagerate. APADOR-CH a dat exemplul localitatii Lucieni, judetul Arges, unde Biserica Ortodoxa Romana (BOR) ar fi acceptat sa inmorminteze un enorias al bisericii adventiste numai cu pretul unei taxe mai mari fata de cea pe care o percepea pentru un enorias ortodox. In orasul Potcoava, judetul Dolj, pastorul baptist a fost nevoit sa ceara ajutorul politiei pentru a inmorminta un enorias, pentru ca s-a impotrivit preotul ortodox.

Conform raportului “Stat si religii in Romania – o relatie transparenta?”, principalul cult religios care a beneficiat de finantari de la stat anul trecut este BOR, cu o pondere de 80 la suta, in timp ce fiecare din restul cultelor primesc cel mult 6 la suta.

In 2007, prin Fondul de Rezerva aflat la dispozitia Guvernului s-au alocat aproximativ 18,6 milioane de euro pentru construirea sau renovarea unor lacasuri de cult. Insa suma totala de la bugetul de stat si de la cele locale alocata cultelor religioase pe 2007 nu se poate determina, din cauza lipsei de transparenta a autoritatilor.

Autor: Paula Safta

Sursa: Cotidianul şi Vox Vocis