Darurile Spirituale (4)

Aşa cum anticipam de ieri astăzi vom începe să vorbim despre „darurile de echipare”, dar pentru a putea vorbi despre aceste daruri ne vom baza foarte mult pe pasajul din Efeseni 4.11-15

„El S-a suit sus” şi a dat daruri oamenilor. „Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii prooroci; pe alţii evanghelişti; pe alţii păstori şi învăţători, pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, pănă vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos; ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi în colo, purtaţi de orice  vânt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amâgire; ci credincioşi adevărului în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos”.

În Biblie mai există un text care aminteşte doar trei din aceste daruri. La finalul capitolului 12, din 1Corinteni, Pavel scrie: „Şi Dumnezeu a rânduit în biserică, întâi, apostoli; al doilea, proroci; al treilea învâţători; … Oare toţi sunt apostoli? Toţi sunt proroci? Toţi sunt învâţători? … umblaţi dar după darurile cele mai bune”.

Aş vrea să vorbim despre aceste daruri în cea ce urmează… astăzi despre apostol.

Cuvântul apostol – „apostolos” – este de origine greacă şi înseamnă „trimis pentru o misiune specială”.

Prin definiţie, apostolul este persoana chemată în mod special de hristos pentru a face o lucrare deosebită. Unii cercetători ai Bibliei spun că apostolul este persoana care pune în mişcare voinţa ascultătorilor Evangheliei, determinând mari treziri spirituale.

Se poate vorbi despre trei nivele de apotolie în Noul Testament:

  • Domnul Isus Hristos este un apostol, Evrei 3.1 ne spune că Isus Hristos este „Apostolul şi Marele Preot al mântuirii noastre”.
  • Ucenicii pe care Hristos I-a trimis şi I-a numit apostoli. Luca 6.13, ne spune că Şi-a ales dintre ei 12, pe care I-a numit apostoli, mai ştim că Iuda şi-a pierdut apostolia, dar a fost înlocuit cu Matia (Fapte 1.15-26). Aceşti 12 au avut un loc deosebit în istoria Bisericii. Nivelul apostoliei lor este unic şi irepetabil.
  • Mai există în Noul Testament o categorie de apostoli pe care nu trebuie să o ignorăm. Şi alţii au fost numiţi apostoli, deşi nu au fost din grupul celor 12. Pavel se numeşte pe sine „Apostolul Neamurilor”, cuvântul „apostol” este folosit de cele mai multe ori pentru Pavel, Iacov fratele Domnului (Galateni 1.19), Barnaba, Andronic şi Iunia (Fapte 14.4; Romani 16.17)

Acest nivel de apostolie continuă şi astăzi în Biserică!

Lucrarea unui apostol şi continuarea acestui dar după încheierea canonului biblic:

  • este o slujbă cu o chemare deosebită, cum a avut Pavel (Gal.1.5)
  • este o slujbă cu o chemare pentru misiune cu totul specială (Fapte 9.15)
  • este o alujbă cu o consacrare, printr-o punere de o parte specială (Fapte 13.1-2)
  • este o slujbă specială, însoţită de semne şi minuni (Luca 9.1-2)

Privind la toate definiţiile amintite şi la caracteristicile lucrării unui apostol, putem conclude că, darul apostoliei se poate manifesta şi astăzi, dar la un nivel diferit de cel al apostolilor, care au pus bazele Bisericii lui Hristos.

Prin urmare, cu privire la continuarea darului apostolului, putem vorbi de două concepţii:

  • unii susţin că această slujbă a aparţinut numai primului secol apostolic al Bisericii;
  • alţii susţin că, această slujbă nu ar fi încetat, ea continuă să existe şi astăzi.

Eu cred că Dumnezeu mai cheamă şi azi apostoli în lucrarea Lui, din când în când, mai ales în vremuri de mare nevoie spirituală.