A mai trecut un an – Paula Seling

Acum în ultima zi a primei luni din anul 2011 cred că încă mai merge să ascultăm această piesă şi să medităm la ea, acum am găsit-o şi sincer este foarte bună de pus pe gânduri.

A mai trecut un an, s-a dus…
Si-n veci n-o sa mai vie
Si cati crestini ne-au parasit
Si cate suflete-au pornit
Cu el in vesnicie.

Asa trec anii dupa ani
Si duc cu ei la vale
Si pe bogati, si pe sarmani
Pe mame dragi, lasand orfani
Si tot ce afla-n cale.

In anu-acesta poate treci
Si tu, iubite frate.
Vezi zilele sa le petreci,
Caci acolo pe unde mergi,
Vei fi-ntrebat de toate.

Si ce folos de-ai castiga
Aicea lumea toata
Si sufletul ti l-ai uitat
Caci pentru el n-ai adunat
Nimica niciodata.

O, Dumnezeule Ceresc
Rugamu-Te fierbinte
Sa fii cu noi in orice zi
Si-n anul care va veni
Sa ne ajuti, Parinte!

Un răspuns pentru pastorul Ioan Berar

Dragă frate Berar,

vă respect foarte mult vârsta pe care o aveţi şi slujirea dumneavoastră în cadrul Cultului Penticostal din România.

Astăzi când „răsfoiam” blogosfera am observat că v-aţi făcut blog, şi l-a început m-am bucurat, dar după ce am citit scrisoarea pe care dumneavoastră aţi postat-o (mi-a fost destul de greu să ajung la final) sincer m-am întristat foarte mult, şi dacă vă spun că am lăcrimat nu exagerez cu nimic.

Dragă frate Berar, nu pot să înţeleg cum încercaţi să muşamalizaţi tot trecutul Bisericii Penticostale din perioada comunistă. Aţi fost păstor atunci, şi ca unul care sunt nepot de păstor din acea vreme ştiu ce însemna slujirea atunci, tocmai pentru aceasta mă aşteptam la dumneavoastră să fiţi echidistant în ce priveşte acea perioadă.

Atât Vasilică Croitor în cartea sa „Răscumpărarea Memoriei”, cât şi eu acum nu vreau să judec pe nimeni din trecut deşi poate aş fi îndreptăţit când ştiu că bunicul meu a fost deportat în bărăgan 3 ani şi jumătate, când a petrecut zile întregi la securiate (nu pentru a da note informative) ci pentru a veni de acolo fără dinţi în gură pentru că slujea pe fraţi, sau când vedeam pe cei de la securitate care veneau la noi acasă şi întorceau casa pe dos pentru a căuta material religios – şi cred că dacă ar mai trăi acum pastorul Greţa Alexa nu ar avea nici un resentiment pentru cei care l-au trădat de atâtea ori, chiar sunt sigur că i-ar lua de după cap şi le-ar spune „ce a fost a fost, mergem înainte pe cale” şi mai cred că ar fi apreciat foarte mult cartea pastorului Vaslică Croitor şi ar fi ţinut-o lângă el, aşa cum a făcut şi fratele Man.

Frate Berar, poate ar fi bine să mai luaţi o dată cartea Răscumpărarea Memoriei şi să o mai citiţi şi poate atunci veţi observa că altfel stau lucrurile, că nimeni nu a încercat să denigreze pe nimeni, ci s-a încercat să se spună lucrurilor pe nume. Dacă credeţi că fratele Vasilică Croitor nu are nume ale persoanelor care au colabortat cu securitatea şi sunt în viaţă şi chiar ocupă funcţii în Cultul Penticostal vă înşelaţi, dar el nu a dorit să le facă publice pentru a oferi încă posibilitatea acestor persoane la o pocăinţă sinceră.

Frate Berar, vă rog nu vă supăraţi pe mine, dar asta am simţit acum să vă spun.

Cu respect, un slujitor al Domnului Marcel Borlovan.