Oare va mai fi un nou Billy Graham?

Cel puţin in ultima jumătate de deceniu, au existat speculaţii cu privire la cine l-ar putea înlocui pe Reverendul Billy Graham, cel mai cunoscut, apreciat si influent evanghelist la nivel mondial.

Din momentul aparitiei sale in peisajului creştinismului în mijlocul anilor 1940, Graham nu s-a lăsat de credinţa lui simpla si anume că oamenii au nevoie de Isus. Felul său de a prezenta mesajul Evangheliei, de speranţă prin acceptarea lui Hristos ca Mântuitor a atins milioane de inimi din intreaga lume.

El a vorbit cu Martin Luther King Jr. despre reconciliere rasiale. El a fost primul evanghelist alb care a invitat un predicator afro-american la turneu cu el (O. Howard Jones).

Graham a fost capabil să călătorească în spatele Cortinei de Fier şi să vorbească cu liderii sovietici atunci când căderea cortinei a fost doar o speranţă în ochii Americii. El a fost cunoscut ca si prieten sau sfatuitor spiritual pentru multi din presedintii americani. Urmatorul Billy Graham?

radio emanuel

Un mare adevăr! (2)

Laurenţiu Balcan: „Nu mai putem dormi liniştiţi în băncile noastre când lumea se prăbuşeşte în haos. Astfel de vremuri au determinat Biserica să-şi asume mult mai serios rolul de sare şi de lumină a lumii.” …”Biserica nu trebuie să se trezească pentru că vremurile îi cer asta, ci pentru că „Mirele este aproape”. Ea nu trebuie să vegheze în rugaciune pentru că lumea se aruncă în conflicte armate, ci pentru că  “Mirele va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi.”

Rugăciunea lui Sir Francis Drake – 1577

Tulbură-ne, Doamne,
cînd suntem prea mulţumiti cu noi înşine,
cînd ni se împlinesc visurile,
fiindcă am visat prea mărunt;
cînd am ajuns la destinaţie
fiindcă am vîslit prea aproape de ţărm.

Tulbură-ne Doamne,
cînd, sătui de lucrurile pe care le avem,
ne-am pierdut foamea de pîinea vieţii;
cînd, îndragostiţi de viaţă,
am încetat să mai visăm la veşnicie;
cînd, în strădania de a zidi un pămînt nou,
am uitat Cerul.

Tulbură-ne Doamne,
ca să îndrăznim mai straşnic,
să ne-avîntăm în mările involburate,
în larg, unde furtunile ne vor învăţa despre stăpînirea Ta
şi unde, fără ţărmuri la orizont, vom vedea stelele.

Iţi cerem să împingi zarea nădejdiilor noastre şi mai departe
iar viitorul să-l aduci şi mai aproape de noi,
Cu putere, îndrăzneală, speranţă si dragoste.

Iţi cerem acestea în numele Căpitanului nostru, Isus Hristos!

 

 

…dar mai pe urmă…

… dar mai pe urmă … (Evrei 12:11)

Este o legendă care spune de un baron german care, la castelul său de pe Rin, a întins sârme în aer de la un turn la altul pentru ca vântul să le trateze ca pe o harpă de vânt şi prin aceasta să creeze muzică atunci când suflă peste ele. Şi totuşi când briza uşoară s-a învârtit în jurul castelului, nu s-a produs nici un fel de muzică.

Într-o noapte, însă, s-a pornit o furtună puternică, şi muntele pe care era castelul a fost bătut de furia vânturilor violente. Baronul s-a uitat afară pe uşă la teroarea vântului, şi harpa de vânt umplea văzduhul cu melodiile care sunau chiar mai tare decât zgomotul furtunii. A fost nevoie de o furtună puternică pentru a produce muzica!

Nu cunoştem şi noi oameni ale căror vieţi n-au produs niciodată nici o muzică plăcută în zilele lor de linişte şi prosperitate, dar care, atunci când vânturile puternice au bătut asupra vieţii lor, ne-au uimit cu puterea şi frumuseţea muzicii lor?

Poţi să te bizui întotdeauna pe Dumnezeu că va face acel „mai pe urmă“ al dificultăţilor de o mie de ori mai bogat şi mai bun decât prezentul, dacă suntem biruitori. „Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată pare o pricină de întristare … dar mai pe urmă aduce … roada dătătoare de pace a neprihănirii“ (Evrei 12:11). Ce recoltă! Ce binecuvântare!

 

 

Şi tu umbli după lucruri mari?

Şi tu umbli după lucruri mari? Nu umbla după ele!
Căci iată, voi aduce nenorocirea peste orice făptură, zice Domnul,
dar ţie îţi voi da ca pradă de război viaţa ta,
în toate locurile unde vei merge. (Ieremia 45:5)

Aceasta este o promisiune dată ţie pentru locurile dificile în care te-ai putea afla – o promisiune de siguranţă şi de viaţă chiar în mijlocul presiunilor uriaşe. Şi este o promisiune care se adaptează pentru a se conforma timpurilor când acestea continuă să devină tot mai grele, pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul acestui veac şi de perioada necazului.

Ce înseamnă când se spune că tu vei avea „ca pradă de război viaţa ta“? Înseamnă că viaţa ta va fi smulsă din gura Vrăjmaşului, aşa cum David smulgea mielul din gura leului. Nu înseamnă că tu vei fi cruţat de focul bătăliei şi de confruntarea cu duşmanii tăi, ci înseamnă „Tu îmi întinzi masa în faţa potrivnicilor mei“ (Psalmul 23:5), un adăpost împotriva furtunii, o fortăreaţă în mijlocul vrăjmaşilor, şi o viaţă păstrată în faţa presiunii continue. Înseamnă mângâiere şi speranţă de la Dumnezeu, aşa cum a primit Pavel când el şi prietenii săi „[au] fost apăsaţi peste măsură de mult, mai presus de puterile [lor], aşa că nici nu mai [trăgeau] nădejde de viaţă“ (2 Corinteni 1:8). Şi înseamnă ajutorul divin al Domnului, aşa cum a fost când „ţepuşul în carne“ al lui Pavel (2 Corinteni 12:7) a rămas, dar puterea lui Hristos a venit să se odihnească peste el, şi el a învăţat că „harul [lui Dumnezeu] este de ajuns“ (2 Corinteni 12:9).

Fie ca Domnul să-ţi dea „ca pradă de război viaţa ta, în toate locurile unde vei merge“ şi să te ajute astăzi să fii biruitor în dificultăţile tale.

Deseori ne rugăm să fim scăpaţi de necazuri, şi chiar ne încredem în Dumnezeu că vom fi. Dar nu ne rugăm ca El să ne facă ceea ce trebuie să fim când suntem în mijlocul necazurilor. Nici nu ne rugăm să fim în stare să trăim în ele, oricât de mult ar dura, deplin conştienţi că suntem ţinuţi şi ocrotiţi de Domnul şi că de aceea putem să rămânem în ele fără să suferim vreun rău.

Mântuitorul a îndurat un test deosebit de greu în pustiu în prezenţa lui Satan timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, când natura Lui umană era slăbită de nevoia de hrană şi odihnă. Cei trei tineri evrei au fost ţinuţi un timp în flăcările cuptorului încălzit „de şapte ori mai mult … de cum se cădea să-l încălzească“ (Daniel 3:19). Cu toate că erau forţaţi să îndure ultima metodă de tortură a tiranului, ei au rămas calmi şi liniştiţi în timp ce aşteptau să vină momentul salvării lor. Şi după ce a supravieţuit o noapte întreagă stând în mijlocul leilor, „Daniel a fost scos din groapă, şi nu s-a găsit nici o rană pe el, pentru că avusese încredere în Dumnezeul său“ (Daniel 6:23).

Ei au putut să îndure în prezenţa vrăjmaşilor lor pentru că locuiau în prezenţa Dumnezeului lor.

 

Ecouri „Zilele familiei” la Betania Arad (2)

În cea de a doua seară pastorul Nelu Mureşan a citit textul Scripturii care spune: „Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei”. (Proverbe 14.1)

Cuvântul lui Dumnezeu este autorul familiei în materie de viaţă şi moarte! Dacă baza familiei este Cuvântul Scripturilor atunci trebuie învăţat ce spune Sfânta Scriptură – FEMEIA ÎNŢELEAPTĂ NU femeia frumoasă, NU femeia educată, NU femeia bogată, NU femeia emancipată, NU femeia seducătoare ÎŞI ZIDEŞTE CASA.

Patru calităţi ale femeii înţelepte

• Femeia înţeleaptă este femeia care se teme de Domnul. „Dar intelepciunea unde se gaseste? Unde este locuinta priceperii? Omul nu-i cunoaste pretul, ea nu se gaseste in pamantul celor vii. Adancul zice: „Nu este in mine”; si marea zice: „Nu este la mine.” Ea nu se da in schimbul aurului curat, nu se cumpara cantarindu-se cu argint; nu se cantareste pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir. Nu se poate asemana cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales. Margeanul si cristalul nu sunt nimic pe langa ea: intelepciunea pretuieste mai mult decat margaritarele. Topazul din Etiopia nu este ca ea, si aurul curat nu se cumpaneste cu ea. De unde vine atunci intelepciunea? Unde este locuinta priceperii?” (Iov 28.12-20) Dar Iov continuă şi spune: „Dumnezeu ii stie drumul, El ii cunoaste locuinta….Apoi a zis omului: „Iata, frica de Domnul, aceasta este intelepciunea; departarea de rau, este pricepere.” (Iov 28.23; 28)
• Femeia înţeleaptă, este femeia care îşi concentrează TOTAL eforturile în casa ei, în familia ei care este împărăţia ei!
• Femeia înţeleaptă, este femeia care îşi cunoaşte locul şi rolul în lanţul transferului autorităţii divine în familie (1Cor.1-3)
• Femeia înţeleaptă, este femeia care se dăruieşte soţului ei „Nevasta nu este stapana pe trupul ei, ci barbatul. Tot astfel, nici barbatul nu este stapan peste trupul lui, ci nevasta.” (1Cor.7.4)

„Întelepciunea care vine de sus este, întâi, curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică”. (Iacov 3.17)

Ecouri „Zilele familiei” la Betania Arad

În prima seară a conferinţei pastorul Florin Ianovici a citit textul biblic „M-am uitat şi, sculându-mă, am zis mai marilor, dregătorilor şi celuilalt popor: „Nu vă temeţi de ei! Aduceţi-vă aminte de Domnul cel mare şi infricoşat şi luptaţi pentru fraţii voştri, pentru fiii voştri şi fetele voastre, pentru nevestele voastre şi pentru casele voastre!” din Neemia 4.14, ca suport pentru prelegerea dumnealui.

Famila este importantă în viziunea lui Dumnezeu pentru că Dumnezeu a început lucrarea pe acest pământ printr-o familie (Adam şi Eva), Domnul Isus şi-a început lucrarea de răscumpărare pe acest pământ la o nuntă (nunta din Cana), sfârşitul omenirii se va termina printr-o nuntă (unirea dintre Hristos şi Mireasa Lui Biserica).

Patru principii biblice pentru o familie binecuvântată:

• principiul părtăşiei;
• principiul maturităţii;
• principiul potrivirii;
• principiul credincioşiei

 

 

Sfinţirea

Sfinţirea este un act de separare de ceea ce este rău şi de dedicare lui Dumnezeu (Rom. 12.1-2; 1Tes. 5.23; Evrei 13.12). Scriptura ne învaţă să trăim o viaţă de „sfinţire, fără care nimeni nu va vedea pe Dumnezeu” (Evrei 12.14). Prin puterea Duhului Sfânt, noi putem împlini porunca: „Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt” (1Petru 1.15-16).

Sfinţirea este realizată în credincios atunci când el recunoaşte identificarea sa cu Hristos în moartea şi învierea Lui, bazându-se zilnic prin credinţă pe realitatea acestei uniuni, şi predându-se zilnic prin credinţă pe realitatea acestei uniuni, şi predându-se în întregime stăpânirii Duhului Sfânt (Rom. 6.1-11,13; Galateni 2.20; Filipeni 2.12-13; 1Petru 1.5)

Stanley M. Horton

Conferinţa „Zilele familiei” la Betania Arad

În zilel de 24, 25 şi 26 martie la Biserica „BETANIA” din Arad vor fi câteva seri speciale pentru familiile noastre.

Invitaţii acestor serii sunt: pastor Florin Ianovici, pastor Nelu Mureşan şi Dr. Gabriel Ivănică.

Vă aşteptăm să fiţi împreună cu noi!

www.bisericabetania.ro şi www.radioemanuel.ro

Un mare adevăr!

Daniel Brânzei: „Deosebirile reale sunt numai între pentecostalii răi și baptiștii răi. Cei dintâi Îi spun lui Dumnezeu ce TREBUIE să facă, iar ceilalți Îi spun lui Dumnezeu ce NU ARE VOIE să facă. Pentecostalii buni și baptiștii buni sunt … „tot ăia“. Ei Îi spun lui Dumnezeu dorințele lor și apoi Îl lasă pe El să facă ce vrea El. Ei nu-L manevrează pe Dumnezeu, ci I se subordonează.“