Învaţă să zâmbeşti, chiar dacă este criză!

„O inimă veselă este un bun leac” Proverbe 17:22

Dacă ai mereu o perspectivă negativă, ceva nu este în ordine. „Râsul îşi are vremea lui” (Eclesiastul 3:1,4). Poate spui: „în acest moment nu găsesc nici un motiv să râd”. Să vedem cum începe psalmistul Psalmul 124, 125 şi 126:

  • „De n-ar fi fost Domnul de partea noastră … ne-ar fi înghiţit de vii” (Psalmul 124:1-3).
  • „Cei ce se încred în Domnul Sunt ca muntele Sionului, care nu se clatină” (Psalmul 125:1). 
  • „Când a adus Domnul înapoi pe prinşii de război ai Sionului… gura ne era plină de strigăte de bucurie … Atunci se spunea printre neamuri: „Domnul a făcut mari , lucruri pentru ei!” (Psalmul 126:1-3).

Când te poţi bucura în mijlocul necazului, oamenii vor să ştie care este secretul tău. Şi întotdeauna îţi vei găsi un motiv de bucurie când îţi aduci aminte Cine este de partea ta. Doctorii au confirmat ceea ce ne învaţă Biblia: râsul reduce stresul şi întăreşte sistemul imunitar; „O inimă veselă este un bun leac”; în plus, printr-o atitudine pozitivă vei câştiga trecere înaintea oamenilor şi cooperarea lor. Când continui să pui paie pe foc într-o situ­aţie de criză, oamenii îşi pierd respectul pentru capacitatea ta de a rezolva anumite lucruri sub presiune. Dar dacă rămâi calm şi îţi păstrezi simţul umorului când lucrurile se prăbuşesc, ei îşi vor arăta aprecierea printr-o activitate mai bună şi printr-o loialitate sporită. Fireşte, unele pro­bleme sunt serioase, dar nu câştigi nimic dacă rămâi într-o atitudine sumbră. Pune problema în mâinile lui Dumnezeu şi uită-te la rezultate! Iov a spus: „El îţi umple gura cu strigăte de bucurie, şi buzele cu cântări de veselie” (Iov 8:21). Dacă el a putut să zică asta, şi tu poţi!

Cum stai cu viaţa de rugăciune?

„Seara, dimineaţa, şi la amiază, oftez şi gem” Psalmul 55:17

În 1965 experţii au prezis că peste douăzeci de ani săptămâna de lucru va avea douăzeci şi două de ore şi pensionarea se va face la patruzeci de ani deoarece computerele vor face aproape toată treaba. Dar ce au trecut ei cu vederea? Poftele! Cu cât avem mai mult, cu atât ne dorim mai mult. În acest cerc vicios, prima victimă este timpul nostru cu Dumnezeu! Deci cum stai cu viaţa de rugăciune? Înainte de a da un răspuns, citeşte următoarele cuvinte ale unor mari sluji­tori ai lui Dumnezeu:

  •  DL Moody: „Dacă ai atâtea lucruri de făcut încât nu ai timp pentru rugăciune, depinzi de ele, tu ai mai multe lucruri de făcut decât Dumnezeu a vrut vreodată să ai”.
  • Jill Briscoe: „Dacă petre­ci timp cu Dumnezeu El îţi va călăuzi paşii şi atunci devii un om condus de Dumnezeu”.
  • Helmut Thielicke: „Cuvântul lui Dumnezeu ne solicită. El ne cere o porţiune de timp dintr-o zi; chiar dacă este una foarte modestă, în care El este singura noastră companie … Dumnezeu nu suportă să fie păcălit cu rugăciuni în stil telegrafic şi să fie dat la o parte ca un vizitator nepoftit căruia abia îi deschidem uşa şi asta numai pentru a scăpa de el cât mai repede”.
  • AW Tozer: „Acum, ca tot­deauna, El se descoperă copilaşilor şi se ascunde în întuneric gros de cei înţelepţi şj prudenţi. Trebuie să ne simplificăm modul în care ne apropiem de El. Trebuie să ajungem la lucrurile esenţiale (şi ele vor fi extrem de puţine, dar binecuvântate). Trebuie să renunţăm la orice efort de a impresiona şi să ne apropiem cu candoarea nevinovată a copilăriei. Dacă facem aşa, fără îndoială că Dumnezeu ne va răspunde imediat”.

Deci, cum stăm cu viaţa noastră de rugăciune!?