Să trecem în partea cealaltă!

În aceaşi zi seara, Isus le-a zis: „Să trecem în partea cealaltă.” Marcu 4.35

 Chiar dacă urmăm porunca lui Hristos, nu trebuie să ne aşteptăm să scăpăm de furtună. În acest pasaj din Scriptură, ucenicii ascultau de porunca Lui, şi totuşi au dat peste o furtună foarte violentă şi au fost în mare pericol să se înece. În strâmtorarea lor, au strigat după ajutorul lui Hristos.

Hristos poate să întârzie să vină la noi în timpul necazului nostru, dar este doar pentru a încerca şi a întări credinţa noastră. Scopul Său este şi ca rugăciunile noastre să fie mai puternice, dorinţa noastră de eliberare să fie mai mare, şi când în sfârşit vine eliberarea, noi s-o apreciem mai deplin.

Mustrându-i cu blândeţe pe ucenicii Săi, Hristos i-a întrebat: „Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Tot n-aveţi credinţă?“ (Marcu 4:40). De fapt, El vroia să spună: „De ce n-aţi înfruntat furtuna victorioşi şi n-aţi strigat către vântul care vuia şi către valurile care se rostogoleau: «Nu ne puteţi face nici un rău, pentru că Hristos, puternicul Salvator, este la bord»?“

Bineînţeles că este mult mai uşor să te încrezi în Dumnezeu când soarele străluceşte decât să te încrezi în El când se dezlănţuie furtuna în jurul tău. Totuşi, nu vom cunoaşte niciodată adevăratul nivel al credinţei noastre până nu este testată într-o furtună puternică, şi de aceea Salvatorul nostru este la bord.

Dacă vei fi vreodată întărit „în Domnul şi în puterea tăriei Lui“ (Efeseni 6:10), tăria ta se va naşte în timpul unei furtuni.

„Cu Hristos în corabia mea, zâmbesc furtunii!”

Întoarce-te!

„…îi voi tămădui ţara…” 

Templul lui Solomon era în sfârşit gata. Munca a 70000 de muncitori, 80000 de tăietori în piatră şi a 3600 de supraveghetori – a luat sfârşit. Anumite porţiuni din interior erau poleite cu aur curat. Pietre preţioase încrustate străluceau. Chivotul Legământului îşi avea locaşul în Sfânta Sfintelor. Doar prezenţa lui Dumnezeu lipsea. Aşa că Solomon se roagă: „Acum, Doamne Dumnezeule, scoală-Te, vino la locul Tău de odihnă…” 2Cron. 6.41 Şi cum a răspuns Dumnezeu? „…slava Domnului a umplut casa” 2Cron 7.1

După 15 zile de sărbătoare, Solomon s-a retras la palatul său, dar Dumnezeu nu a terminat de vorbit. Dumnezeu cunoaşte tendinţa noastră de a uita binecuvântările Lui şi de a urma propia noastră cale. Condiţiile care au precedat căderea fiecărei civilizaţii se găsesc aici în Cuvântul lui Dumnezeu. Ne întrebăm atunci poate fi salvată ţara noastră? Da! de cine? Dumnezeu a spus:

  • „Dacă poporul Meu peste care este chemat Numele Meu…” – trebuie să ne întoarcem de la auto-promovare la promovarea lui Dumnezeu.
  • „…se va smeri şi se va ruga…” – trebuie să ne întoarcem de la încrederea în forţele propii la încrederea în Dumnezeu.
  • „…va căuta Faţa Mea…” – trebuie să ne întoarcem de la calea noastră la calea lui Dumnezeu.
  • „…se va abate de la căile lui rele…” – trebuie să ne întoarcem de la auto-tolerare la auto-examinare.

Cân ne va vindeca Dumnezeu ţara? Când poporul se va întoarce la El!

Ca ţară noi am străbătut un pământ dur. Şi acesta devine din ce în ce mai dur în fiecare zi. Ce se poate face? Poporul lui Dumnezeu poate aduce o schimbare! Iar schimbarea începe cu tine!

Untdelemnul vine de SUS

„Este ca untdelemnul   turnat” Psalmul 133:2

Dacă oamenii te ridică, ei pot să te şi doboare. În aprilie 1993, după ce Steve Morrow a dat golul care a adus Clubului de fotbal Arsenal cupa Angliei, coechipierii l-au aruncat în sus în semn de sărbătorire. Dar nu au reuşit să-l mai prindă şi de pe teren a fost scos un Morrow stânjenit, pe targa, cu braţul rupt şi cu mască de oxigen pe faţă.

Psalmistul scrie: „lată, ce plăcut şi ce dulce este să locuiască fraţii împreună! Este ca unt­delemnul de preţ, care, turnat pe capul lui. se pogoară pe barbă, pe barba lui Aaron, se pogoară pe marginea veşmintelor lui. Este ca roua Hermonului, care se pogoară pe munţii Sionului, căci acolo dă Domnul binecuvântarea, viaţa, pentru veşnicie” (v. 1-3). Dumnezeu lucrează prin structuri. Untdelemnul este turnat în jos, nu în sus! Până nu vei înţelege lucrul acesta vei fi sensibil la cei care.din motive proprii, vor să-ţi spună cât de grozav eşti şi că tu trebuie să fii în centrul atenţiei. În împărăţia lui Dumnezeu nu primeşti aprobare până ce El nu te aprobă: „Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care îmi găsesc plăcerea Mea: de El să ascultaţi!” (Matei 17:5).

Pentru a face ceva însemnat pentru Dumnezeu, trebuie mai întâi să ai un lider care te inspiră, care te învaţă şi când vine vremea, vei merge şi tu după chemarea ta. Învaţă protocolul care vine împreună cu funcţia. Untdelemnul este turnat în jos!