Biserica mare din centru. Cine o mai visează? – Vladimir Pustan

pustan 2Nu sunt supărat pe bisericile mici, adică pe cele de la sat cu oameni puțini, ci pe cele ce au vise mici iar acestea pot fi și cu 1.000 de membri.

În bisericile mari există și riscul de a te pierde mai ușor întrucât păstorii au doar o anumită capacitate de a cuprinde întregul, neîmpiedicându-se în detalii.

La noi o biserică mare e o clădire mare cu oameni mulți. După cartea Faptele Apostolilor o biserică mare are o altă definiție.

E biserica ce are un scop mare. Acela de a propovădui Evanghelia până la marginile pământului, oricât de mult sânge ar costa, oricât de mulți bani. Ridicarea celor căzuți, căutarea mielului rătăcit prin smârcurile heroinei, popularea raiului înainte ca Satan să-și umple iadul.

E biserica ce are predicatori mari. Predicatorii mari ce predică cu un limbaj ”de o dulce necuviință” (vorba lui Bossuet), atipici și pasionali, o evanghelie ce să cuprindă musai înălțarea lui Hristos, zidirea sfinților și condamnarea tuturor tipurilor de păcat. Chiar și mestecatul gumei în biserică. Predicatori ce nu trebuie să-și ceară scuze pentru absoluturi.

E biserica ce cuprinde oameni mari. Toți ne naștem mici, dar putem deveni mari.

Biserica lăsată de Hristos a avut oameni ce-au renunțat la locurile de muncă pentru a fi mai eficienți. Și nu numai la pescuit ca Petru, ci la vamă (Matei) și la cabinetul medical (Luca). Oameni ce-au renunțat la averile lor (Barnaba), la religia lor (Pavel), la viața lor (Ștefan). Cu asemenea oameni răstorni lumea. Așa au mișcat-o. Cu viață, sânge și lacrimă. Nouă nu ni se mișcă nici nodul de la cravată.

Au avut o închinare mare. S-au ferit ca dracul de tămâie de programe. Când se rugau și cântau crăpau pereții și după fiecare slujbă trebuiau gletuiți. Aveau șansa de a nu ști ce e șablonul.

Știau că dacă te faci că te rogi, Dumnezeu Se face că te ascultă.

Au avut și dușmani XL. Știu maneliștii ce știu… La început saducheii, apoi iudeii, apoi lumea întreagă. Au înțeles că nu există domnie fără suferință, că dacă vrei să faci ceva îți sar în cap o grămadă de tipi ce nu fac nimic.

Oare mai putem avea biserici mari așezate cu tupeu în centru? Oare putem înțelege că biserica nu e zid ci oameni adunați împreună pentru un timp, pregătindu-se să meargă de colo-colo și să nu vină cu mâna goală când se reîntâlnesc?

Visul depinde de noi. Dacă nu-l veți visa veți fi condamnați să trăiți în continuare coșmarul de azi…

sursa. ciresarii.ro

sursa foto. romaniaevanghelica.wordpress.com

Pentru restabilirea adevărului: Scrisoare deschisă din partea rectorului ITP, Corneliu Constantineanu, cu privire la Sam Solomon și ITP

Vaisamar

La cererea rectorului ITP, Corneliu Constantineanu, redau mai jos un mesaj care i-a fost trimis și pastorului Cristian Ionescu. Acesta a fost rugat să dea o dezmințire pe blogul personal, însă până la această oră dezmințirea nu a apărut, iar dezinformarea este în continuare prezentă și face rating (vezi AICI).

 Autorul blogului scrie: „Menționez că demersul meu nu este un atac împotriva instituțiilor de învățământ teologic și nici atât împotriva ITPB.”

Realitatea este următoarea: pastorul Cristian Ionescu nu s-a informat temeinic asupra posibilei vizite a lui Sam Solomon la ITP, de aceea postarea lui devine un atac sub centură la adresa ITP.

În lumea largă (necreștină), o publicație are datoria să dea o dezmințire atunci când în paginile ei se strecoară informații neverificate, contrare adevărului. Uneori autorii articolelor care dezinformează fără intenție își prezintă scuzele celor pe care i-au lezat. Dacă adversarii „inamovibili” ai ITPB pretind că trăiesc după…

Vezi articolul original 609 cuvinte mai mult

Richard Wurmbrand – S-au implinit 105 ani de la nasterea acestui erou al credintei

agnus dei - english + romanian blog

wurmbrand Toate  Photos de la wurmbrand.ro

Richard Wurmbrand March 24, 1909 – February 17, 2001

Multumim saitului Aradul Evanghelic  ca ne-a reamintit, a semnalat aniversarea de 105 ani de la nasterea lui Richard Wurmbrand. Cititi un fragment din cartea Pastorului Daniel Branzei, ‘Amintiri cu Sfinti’ – un capitol referitor la Richard Wurmbrand:

Omeneşte vorbind, Richard Wurmbrand era o apariţie fizică deosebit de atrăgătoare. Un bărbat înalt (peste 1,85 m), bine clădit şi cu o gestică armonioasă şi care, în pofida înălţimii (destul de rar întâlnite pe vremea aceea), avea o ţinută foarte dreaptă. Un păr des blond‑castaniu şi uşor rebel îi acoperea capul. Profilul vulturesc exprima o voinţă deosebită. Iar ochii… ei bine, ochii degajau o sfântă nebunie, ca aceea a unui revoluţionar idealist.

Acest om, dacă nu şi‑ar fi biruit tema, în mod aproape sigur, ar fi putut să decadă în narcisism. Nu s‑a întâmplat asta, în viaţa sa…

Vezi articolul original 2.692 de cuvinte mai mult