Felicitări pastorului Marius Cruceru!

Apreciez foarte mult atitudine fratelui Marius Cruceru în urma discuţiilor apărute pe marginea scrisorii domnului Mateaş.

Sincer preiau acest mesaj al fratelui Cruceru, nu pentru că eu ca penticostal aş fi aşteptat scuze publice din partea dumnealui ci pentru că am aşteptat o clarificare cat de cat a situaţie, o clarificare a poziţiilor.

„Doresc să prezint scuzele mele publice faţă de fraţii penticostali răniţi sau întristaţi, prin ricoşeu, de remarcile dure din scrisoarea publică a pastorului Mateaş, scrisoare pe care am găzduit-o pe blogul meu.

Aşa cum am precizat, intenţia mea a fost cu totul alta decît de a-mi răni fraţii şi/sau rudeniile (reamintesc faptul că bunicul din partea mamei a făcut parte dintr-o biserică penticostală). Exerciţiul s-a vrut cu totul altul, dar … fiecare mai avem de învăţat.” continuarea pe blogul fratelui Marius Cruceru

Multe binecuvântări tuturor, şi o apropiere cât mai mare de cel care este Căpetenia noastră, de Domnul Isus!

Până unde cu războiul mediatic dintre baptişti şi penticostali?!

Atunci când a început conflictul între fraţii baptişti şi mişcarea de trezire a Străjerilor am stat undeva pe margine şi am privit la acest conflict, urmărind argumentele atât pro cat şi contra mişcării Străjerilor. Poate nu am fost chiar aşa de inspirat ca fratele păstor Cristian Ionescu în a anticipa acest conflict degenerat către penticostali, dar acum vin şi mă întreb pănă unde va putea merge acest conflict?

Apreciez sincer ce spunea pastorul Cristian Ionescu în ultima postare….

„Am atras atenția destul de devreme că dacă nu vom fi atenți, problema mișcării de trezire a Străjerilor va deveni o confruntare doctrinară între baptiști și penticostali. Am avertizat că prea se face caz și se batjocoresc niște principii și practici care seamănă foarte mult cu cele penticostale! Era o problemă de timp până cineva spunea ceea ce bănuiam că este simțământul și opinia multor păstori baptiști față de ”frații” penticostali. Și anume că suntem eretici. Deși fratele Marius Cruceru a tunat și fulgerat că aici nu este vorba de o confruntare baptisto-penticostală, încercând să ne vaccineze împotriva unei asemenea concluzii, publicarea scrisorii păstorului ”zidar” și ”de la sat” dar, pe de altă parte, absolvent de Universitate Teologică, extrem de condescendent și vitriolic împotriva credinței penticostale, dovedește contrariul. Printre altele, am aflat cu stupoare că relația înfloritoare între ”frații” baptiști și penticostali este ”de voie de nevoie”… Știam!”

continuarea aici

Am prieteni baptişti foarte mulţi şi stau acum şi mă întreb pe mine însumi oare şi ei gândesc despre mine aşa ca „păstorul zidar” Mateş, că aş fi un eretic? Sunt deja atătea acuzaţii nefondate aruncate pe piaţă pe care am încercat să le contrazic încercând să răspund păstorului Mateaş dar mă întreb oare are rost? Nu ştiu încă dar mă rog lui Dumnezeu să mă lumineze!

Poate nu ar fi rău dacă fratele Marius Cruceru, un fin teolog sau fratele Alin Cristea, un bun cunoscător a lumii evanghelice din România ar veni cu mici precizări în legătură cu afirmaţiile păstorului Mateş la adresa penticostalilor.  (poate este o dorinţă prea mare a mea)

Mă întorc la întrebarea din titlu PÂNĂ UNDE CU RĂZBOIUL MEDIATIC DINTRE BAPTIŞTI ŞI PENTICOSTALI?!

Un prim răspuns la scrisoarea pastorului A.M.Mateaş

Aşa cum spuneam în postarea mea de ieri, atitudinea pe care a avut-o pastorul (sau cum spune cineva zidarul) Mateaş face nişte afirmaţii foarte jignitoare la adresa penticostalilor. Mai mult pe lângă faptul că sunt jignitoare sunt şi neadevărate, ca un prim exemplu:

Singura speranţă de răscumpărare a omului este prin sângele vărsat a lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Condiţiile mântuirii în cadrul Bisericii Penticostale:

  • mântuirea se primeşte prin pocăinţă faţă de Dumnezeu şi credinţă în Domnul Isus Hristos, prin spălarea, regenerarea şi înoirea Duhului Sfânt, pocăinţa şi credinţa produc naşterea din nou. (Luca 24.47; Ioan 3.3; Romani 10.13-15; Efeseni 2.8; Tit 2.11; 3.5-7) vezi mărturiseirea de credinţă pct.8

Dovezile mântuirii pot fi două una lăuntrică care este mărturisirea Duhului (Romani 8.16), şi cea exterioară pentru toţi oamenii este o viaţă de  neprihănire şi sfinţenie adevărată (Efeseni 4.24; Tit 2.12).

Scumpii mei prieteni dacă aceste adevăruri prezentate mai sus le consideraţi a fi erezii aşa cum spune domnul Mateaş vă rog spuneţi-mi si mie pentru a mă putea corecta!

O scrisoare de pus pe gânduri!- Adrian Mihai Mateaş

Când am citit această scrisoare deschisă a pastorului Adrian Mihai Mateaş postată pe blogul pastorului Marius Cruceru nu am putut să trec peste câteva expresii pe care le foloseşte domnul Mateaş chiar dacă acum suntem la cumpăna dintre ani:

  • „Cea mai activa si masiva erezie, în crestinism, din timpurile actuale, este „Miscarea carismatica”. Parintii fondatori ai acestei miscari sunt penticostalii.”
  • „Perfidia acestei erezii crestine, consta în faptul ca miscarea penticostala a început în biserici neoprotestante foarte bune si sanatoase din punct de vedere doctrinar. Probabil ca cei mai afectati de penticostalism au fost baptistii, în România acest lucru fiind de notorietate.”
  • „Vrând-nevrând, noi baptistii convietuim cu ei si, mai mult sau mai putin, ne toleram reciproc si ne consideram frati crestini.”
  • „… penticostalii prin crezul lor sofisticat, în privinta Duhului Sfânt, devin eretici fata de doctrina biblica a mântuirii.”
  • „Penticostalii spun ca mântuirea se obtine prin har, credinta si staruinta.”

Toate aceste afirmaţii sunt total greşite şi cred că au tentă tendenţioasă! Cu ajutorul lui Dumnezezu în postările ce vor urma sper să pot aborda aceste neadevăruri cu care domnul Adrian Mihai Mateaş vine şi ne acuză chiar folosind cuvântul eretic, cuvânt pe care nu cred că noi penticostalii l-am folosit împotriva fraţilor baptişti.