Slavă Domnului pentru libertatea Mea!

capitoliu„Nu vă plecaţi iarăşi sub jugul robiei” (Galateni 5:1)

Istoria înregistrează perioade de timp întunecate, când au condus tirani fără Dumnezeu şi când dictatori religioşi au făcut ca cititul Bibliei sau închinarea înaintea lui Dumnezeu conform îndemnurilor conştiinţei să fie o crimă. În 1945, Martin Niemoeller a spus: „Când naziştii au venit pentru comunişti, nu am spus nimic pentru că nu eram comunist. Când au venit pentru evrei, nu am spus nimic pentru că nu eram evreu. Când au venit pentru catolici, nu am spus nimic pentru că eram protestant. Apoi au venit pentru mine, dar nu a mai rămas nimeni pentru a mai vorbi pentru cineva”. Deasupra Domului Capitoliului din Washington DC se află o statuie de 6 metri a Doamnei Libertăţii. Capul ei este încadrat de o podoabă de stele şi în mână ţine un scut de stele şi dungi. A fost transportată din Roma şi în timpul unei furtuni năprasnice căpitanul vasului a ordonat ca o parte din încărcătură să fie aruncată peste bord. Marinarii au dorit să arunce Doamna Libertate, dar căpitanul a refuzat, strigând mai tare decât vântul: „Niciodată! Mai bine ne scufundăm decât să arunc libertatea!” Benjamin Franklin a spus că cei ce renunţă la libertate pentru siguranţă nu merită nici libertatea, nici siguranţa! Vorbindu-le credincioşilor din Galatia, Pavel li se adresează legaliştilor care doreau să-i oblige să se întoarcă şi să trăiască după standardele imposibile ale vechii legi. El scrie: „Hristos ne-a izbăvit ca să fim slobozi. Rămâneţi, deci, tari, şi nu vă plecaţi iarăşi sub jugul robiei”. Astăzi trebuie să te opreşti, să priveşti în sus şi să spui: „Slavă lui Dumnezeu pentru libertatea mea!”

Fi pregătit şi lasă-l pe Dumnezeu să lucreze

biblia 5„Întristările noastre uşoare … lucrează pentru noi” 2 Corinteni 4:17

Există clipe în viata ta când tot ce încerci să faci pare că nu merge bine. Poate credinţa ta este puternică şi angajamentul tău e profund şi totuşi împotrivirea vine şi bate la uşa. În asemenea vremuri, puterea rugăciunii te va întări şi te va stabiliza. Dar nu te poţi ruga pentru întreaga ta viaţă! Dumnezeu are un plan de a nu te lăsa să fii roditor tot timpul. Adevărata creştere necesită perioade de zbatere precum şi perioade de succes. Perioadele de zbateri îţi distrug mândria faţă de propria ta abilitate, măresc dependenţa ta de Dumnezeu şi te fac să spui asemenea lui Pavel: „Nu că noi prin noi înşine suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastră … vine de la Dumnezeu (2 Corinteni 3:5). Acestea sunt experienţe care te smeresc, dar ai nevoie de ele. Viata ta seamănă cu un copac: iarna îşi reface puterile în tăcere, pregătindu-se pentru noul anotimp de rodire. Când priveşti în urmă la realizările din viaţa ta, vei observa că acestea sunt sezoniere. Există perioade de ploaie, precum şi de soare şi fiecare sezon serveşte unui scop important. De aceea e o greşeală să iei o decizie permanentă bazată pe circumstanţe temporare sau pe emoţii schimbătoare. „…lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice” (2 Corinteni 4:18). Cuvântul trecător înseamnă „supus schimbării”. Fii pregătit, nu va fi mereu aşa! Uneori o anumită situaţie nu necesită acţiune, ci răbdare şi încredere în Dumnezeu. Pavel scrie: „întristările noastre uşoare … lucrează pentru noi”. în moduri pe care nu le poţi înţelege, Dumnezeu face ca circumstanţele în care te găseşti astăzi să lucreze spre binele tău.

Avem nevoie de o CONŞTIINŢĂ curată!

„Eu am vieţuit cu toată curăţia cugetului meu inaintea lui Dumnezeu” Faptele Apostolilor 23:1

Comentând referitor la scandalul Watergate, asistentul lui Nixon, Jeb Magruder a spus Comitetului de Investigaţii a Senatului: „Am fost înşelaţi crezând că nu facem nimic rău şi când am ajuns să facem lucruri ilegale, am pierdut controlul„. Pavel vorbeşte de cei „însemnaţi cu fierul roşu în însuşi cugetul lor” (1 Timotei 4:2). În vremurile Bibliei, era o practică obişnuită ca rănile să fie cauterizate cu un fier înroşit, cauzând o crustă tare. Vezi imaginea? Pavel spune: „Nu deveniţi încăpăţânaţi şi împietriţi faţă de păcat”.

Conştiinţa ta este ca un detector de mişcare care înştiinţează când un hoţ a intrat în casă cu intenţia de a te jefui sau chiar de a te ucide. Vorbind de conştiinţă, Pavel îi spune lui Timotei: „să păstrezi credinţa şi un cuget curat pe care unii l-au pierdut, şi au căzut din credinţă” (1 Timotei 1:19). Cu alte cuvinte, păstrează-ţi conştiinţa într-o stare de funcţionare. Reacţionează la aver­tizările ei, lasă-te călăuzit de instrucţiunile ei; asigură-te că se bazează pe Scriptură tot timpul. Martin Luther a spus: „Conştiinţa mi-a fost luată prizonieră de Cuvântul lui Dumnezeu şi a merge împotriva conştiinţei sau a Scripturii nu este un lucru bun, dar nici sigur. Când te-ai dedicat cu adevărat umblării cu Dumnezeu, trebuie să adopţi şi tu formula lui Luther pentru viaţa ta: „Conştiinţa mi-a fost luată prizonieră de Cuvântul lui Dumnezeu”.

Care este conduita noastră de fiecare zi?

Fiecare din voi să nu se uite la fo­loasele lui, ci şi la foloasele alto­ra.” Filipeni 2.4

Plecănd de la acest verset al Apostolului Pavel şi privind la ce este în jurul nostru în fiecare zi mi-a încolţit în minte această întrebare cum ne comportăm noi atunci cand nu suntem la biserică, care este conduita noatră în fiecare zi. Aş veni doar cu un singur exemplu, poate unul banal dar care am observat că mie personal mi-a creat probleme în ultima vreme… în Arad traficul este infernal de ceva timp mai ales în orele de vârf şi parcă atunci când este cea mai mare aglomeraţie ne grăbim şi cel mai tare … de multe ori uităm şi de regulile de circulaţie şă nu mai vorbim de cele de conduită… sau asta mi s-a întâmplat numai mie vouă nu. Haideţi să vedem o întâmplare povestită de un naturalist, unul care colinda natura, creaţia lui Dumnezeu pentru a descoperi minunăţiile ei.

Se spune că acest naturalist a urcat o porţiune bună pe munte în căutare de informaţii despre caprele ne­gre. Privind de-a lungul unui defileu îngust care se în­tindea la câteva sute de metri în vale, urmări în tăcere un ţap care, cu grijă şi eleganţă, îşi croia drum pe mar­ginea abruptă a unui perete stâncos. Cărarea era în­gustă, încât era aproape neobservată. Chiar în acel moment, naturalistul a rămas surprins să vadă ce nu mai văzuse vreodată. Un alt ţap cobora pe aceeaşi po­tecă îngustă, mărginită de stâncă, îndreptându-se spre primul ţap. Naturalistul a gândit că va fi martor la un eveniment pe care puţini îl văzuseră vreodată: o confruntare pe viaţă şi pe moarte între doi ţapi.

Cele două animale, fiecare conştient de prezenţa ce­luilalt, au înaintat mai departe, până ce au ajuns la mai puţin de un metru depărtare unul de altul. Atunci s-a întâmplat ceva neaşteptat. Fără ezitare, unul din ţapi s-a culcat de-a lungul cărării şi i-a făcut loc celuilalt să treacă peste el. Fiecare şi-a continuat apoi drumul mai departe pe cărare.

Închei prin aceaşi simplă întrebare care ar fi fost conduita noastră în astfel de împreju­rări? Am fi căutat folosul nostru sau al amândurora?

Adevărata valoare – doar în ochii lui Dumnezeu!

„Acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus” Filipeni 3:8

Mulţi dintre noi alergăm de la un lucru la altul, mânaţi de nevoia noastră de realizare, şi totuşi ne simţim neîmpliniţi sau nu vedem valoarea pe care o avem în ochii lui Dumnezeu. Împlinirea de durată nu vine din atingerea unui alt scop sau a unui alt termen limită. Pavel a scris o mare parte din Noul Testament, a predicat la lideri ai lumii şi a zidit biserica şi totuşi strigătul inimii lui a fost „să-L cunosc” (să fiu într-o relaţie intimă cu El, v. 10). Până când Dumnezeu nu te afirmă, lauda oamenilor va pătrunde în continuare într-o inimă crăpată. Odată ce entuziasmul realizării a pierit, trebuie să existe ceva mai mult în viaţă decât îndeplinirea unui alt obiectiv. Provocarea noastră este să ne ocupăm de dependenţa noastră faţă de Dumnezeu (da, dependenţă!). Întorcându-ne la Dumnezeu pentru a ne găsi singura aprobare adevărată care ne poate mulţumi cu adevărat-aprobarea Lui. Pavel s-a străduit mult, dar a făcut-o dintr-un singur motiv: „Lucrăm … pentru a putea fi acceptaţi de El”. Întreabă-te: „De ce fac ceea ce fac? Pentru cine o fac?” Răspunsurile tale vor fi relevante. Ce te face să crezi că poţi împlini planul lui Dumnezeu pentru viaţa ta fără a cheltui timpul şi efortul necesar pentru a zidi o relaţie cu El? Fără un foc proaspăt în sufletul tău te vei stinge. O altă scrisoare de recomandare şi un alt trofeu nu te va împlini. Numai Dumnezeu poate reface ceea ce toată strădania ta a epuizat. Dumnezeu nu îţi va cere niciodată să faci ceva ce înlocuieşte ceea ce numai prezenţa Lui poate face. În prezenţa Lui, coroanele îşi pierd luciul, iar distincţiile omeneşti sunt lipsite de sens (Apocalipsa 4:10-11). Poţi renunţa la toate fără să pierzi nimic.


Dragostea – 1 Corinteni 13

Dragostea Lui este centrul, axa de rotaţie pentru o lucrare corectă a noastră în această lume. În Noul Testament sunt folosite în limba greacă, trei cuvinte diferite pentru dragoste:

  • PHILIA – exprimă dragostea care este trezită prin preferinţa şi puterea de atracţiei a obiectivului, respectiv a persoanei iubite.
  • STORGE – descrie mai mult dragostea naturală, dedicată părinţilor pentru copii. Această dragoste este condiţionată mult de legăturile biologice.
  • AGAPE – se referă la dragostea dezinteresată, care nu este condiţionată nici de preferinţe pentru obiectul ei, nici de simpatie sau legături de sânge. Ea nu este un sentiment pasional, ci o hotărâre de a face binele, necondiţionat.

Cea ce frapează este că Pavel spune mai puţin ceea ce este dragostea agape – decât ce nu este  şi nu face. Ceea ce este dragostea agape el descrie în cuvintele: îndelung răbdătoare şi plină de bunătate. Dragostea nu judecă şi nu se pripeşte. Opt lucruri importante pe care nu le face dragostea caracterizată AGAPE:

  • nu este invidioasă
  • nu se laudă
  • nu se umflă de mândrie
  • nu se poartă necuvincios
  • nu caută folosul său
  • nu se aprinde de mânie
  • nu se gândeşte la rău
  • nu se bucură de nelegiuire

În cinci propoziţii scurte ne este spus ce face dragostea:

  • se bucură de adevăr
  • suferă totul
  • crede totul
  • nădăjduieşte totul
  • rabdă totul

DRAGOSTEA NU PIERE NICIODATĂ! Astfel de dragoste face viaţa din Biserică mai stabilă, cu oameni greu de suportat (antipatici), nu numai suportabilă, ci o binecuvântare. Ea este o imagine a lui Dumnezeu în această lume.

Dragostea este circulaţia sângelui în trupul lui Hristos. Ea trebuie să fie cea care conduce şi păzeşte darurile şi lucrările.

De aceea: „Urmăriţi dragostea. Umblaţi după darurile duhovniceşti…” (1Corinteni 14.1)

BISERICA FĂRĂ DRAGOSTE ESTE CA O MAŞINĂ FĂRĂ VOLAN.

BISERICA FĂRĂ PUTERE ESTE CA O MAŞINĂ FĂRĂ MOTOR.

BISERICA FĂRĂ DARURI ESTE CA O MAŞINĂ FĂRĂ SISTEM DE TRANSMISIE.

Comportamentul creştin

„Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi.” Coloseni 3.13

Un tânăr pastor luase în primire o biserică nouă. După o vreme a observat că nu toţi membri îl agreau. Neştiind ce să facă, într-una din zile a cerut sfatul unui frate mai bătrân, ca să ştie cum să se poarte cu aceţtia. Acesta i-a cerut răgaz de gândire. A doua zi i-a înmânat un bilet pe care erau scrise următoarele cuvinte: „Fi bun, fii foarte bun, fii nespus de bun”.

Tânărul a înţeles recomandarea fratelui bătrân şi s-a comportat ca atare. Nu a trebuit să aştepte prea mult ca să observe o mare schimbare în atitudinea celor ce până aici nu-l agreaseră. Acest predicator a câştigat nu prin forţă şi impunere ci prin dragoste răbdătoare.

Domnul Isus a propovăduit iubirea. El s-a străduit să câştige pentru împărăţia lui Dumnezeu pe toţi păcătoţii. Tocmai din această cauză a fost învinuit că mănâncă cu vameşii şi cu păcătoţii.

Domnul Isus s-a străduit să smulgă toate sufletele din ghiarele păcatului. Cele trei pilde ale Domnului Isus: oaia pierdută, leul pierdut şi fiul risipitor – exprimă dorinţa vie a Mântuitorului de a recupera orice suflet pierdut. Aici este vorba nu numai de suflete neîntoarse la Dumnezeu ci şi de suflete care s-au rătăcit de la adevăr şi s-au pierdut.

Apostolul Pavel are o recomandare specială în privinţa aceasta: „Fraţilor chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşeală, voi, care sunteţi duhovniceşti, să-l ridicaţi cu duhul blândeţei. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu”. Galateni 6.1

Câtă deosebire între apostolul Pavel şi mulţi credincioşi aspri de prin bisericile noastre, care vor să apară ca nişte adevăraţi arhangheli ai judecăţii lui Dumnezeu. Biserica lui Dumnezeu nu este o instituţie represivă. Rolul ei este corectiv, de a îndrepta sufletele (1Corinteni 5.1-5). Toate măsurile ce le ia trebuie să aibă o singură ţintă: de a îndrepta şi de a recupera, contribuind la mântuirea sefletelor.

„Fraţilor, dacă s-a rătăcit vreunul dintre voi de la adevăr, şi-l întoarce un altul, să ştiţi că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte, şi va acoperi o sumedenie de păcate”. Iacov 5.19-20

Poţi să spui şi tu aşa?

Când citim Cuvântul lui Dumnezeu, este important să remarcăm declaraţiile de credinţă şi de consacrare pe care le-au rostit cei ce au fost predaţi Domnului. Ne putem întreba apoi pe noi înşine decă am putea rosti şi noi acelaşi cuvinte. Conţin ele şi experienţa umblării noastre cu Dumnezeu sau sunt doar mărturia unor stări care ne sunt total străine? Doresc din toată inima ca Dumnezeu să folosească culegerea de versete care urmează pentru a ne îndemna pe toţi şă fim „o jertfă vie, sfântă şi plăcută lui Dumnezeu” Romani 12.1

  • Iov: „N-am părăsit poruncile buzelor Lui; mi-am plecat voia la cuvintele gurii Lui”. Iov 23.12
  • Iov: „Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu, şi că se va ridica la urmă pe pământ”. Iov 19.25
  • David: „Domnul este Păstorul meu; nu voi duce lipsă de nimic”. Ps. 23.1
  • David: „Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei: când este El la dreapta mea, nu mă clatin…Îmi vei arăta cărarea vieţii; înaintea Feţei Tale sunt bucurii nespuse şi desfătări veşnice în dreapta Ta”. Ps. 16.8,11
  • Isaia: „Atunci am zis: „Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, şi am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oştirilor!” Isaia 6.5
  • Isaia: „Iată-mă trimite-mă!” Isaia 6.8
  • Maria: „Iată, roaba Domnului; făcândumi-se după cuvintele tale!” Luca 1.38
  • Magii: „I-am văzut steaua în Răsărit, şi am venit să ne închinăm Lui”. Matei 2.2
  • Ioan Botezătorul: „Trebuie ca El (Isus Hristos) să crească, iar eu să mă micşorez”. Ioan 3.30
  • Simon Petru: „Doamne, la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice. Şi noi am crezut şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfântul lui Dumnezeu”. Ioan 6.68, 69
  • Orbul vindecat: „Eu una ştiu: că am fost orb, şi acum văd”. Ioan 9.25
  • Saul din Tars: „Soamne, ce vrei să fac? Fapte. 9.6
  • Apostolul Pavel: „Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine…” Galateni 2.20
  • Apostolul Pavel: „Căci pentru mine a trăi este Hristos şi a muri este un câştig” Filipeni 1. 21
  • Apostolul Pavel: „… căci ştiu în cine am crezut. Şi sunt încredinţat că El are putere să păzească ce I-am încredinţat pănă în ziua aceea”. 2Timotei 1.12
  • ISUS HRISTOS: „Iată Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui. Eu sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Începutul şi Sfârşitul”. Apocalipsa 22.12-13

Fie ca harul şi pacea lui Dumnezeu să fie peste noi, aşa cum a fost în vechime cu cei care I-au fost credincioşi.

Dumnezeu să ne binecuvinteze!

NICIODATĂ!

  • Niciodată nu voi mai spune: „NU POT” pentru că apostolul Pavel a spus: „Pot totul prin Hristos care mă întăreşte” Filipeni 4.13
  • Niciodată nu mă voi mai plânge că NU AM CE-MI TREBUIE, căci îmi aduc aminte că Pavel a spus că Dumnezeul lui (şi de ce nu şi al meu?!) „îngrijeşte de toate trebuinţele noastre după bogăţia Sa…” Filipeni 4.19
  • Niciodată nu vreau SĂ MĂ MAI TEM, când Cuvântul său ne spune: „Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere…” 1Timotei 1.7
  • Niciodată nu voi mai lăsa pe Satana să aibă supremaţie asupra vieţii mele, căci apostolul Ioan spune: „Cel ce este în voi este mai mare decât cel de este în lume” 1Ioan 4.4
  • Niciodată nu voi mai admite înfrângeri când Dumnezeu ne-a asigurat că „ne poartă totdeauna în carul Lui de biruinţă în Hristos” 2Corinteni2.14
  • Niciodată nu mă voi mai îngrijora când apostolul Petru ne învaţă să aruncăm „asupra Lui toate îngrijorările” 1Petru 5.7

Pledoarie pentru cumpătare…

  • Sfătuieşte pe tineri să fie cumpătaţi. (Ap. Pavel Tit 2.6)
  • Nici frumuseţea, nici banul nu face pe om fericit ci numai înţelepciunea şi cumpătarea. Clement Alexandrinul
  • Prima lecţie pe care o dai copilui tău este să fie cumpătat, a doua va fi ceea ce vei dori. Benjamin Franklin
  • Să cultivăm cumpătarea chiar dacă ne-ar fi ruşine că ne mulţumim cu puţine lucruri. Seneca
  • Cumpătarea spune să nu te robeşti poftelor, să trăieşti cu puţin şi modest. Platon