Ce este mai bun? Dumnezeu sau sexul?

Ce e mai bun? Dumnezeu sau sexul?Întrebarea nu-mi aparţine. Dar a fost destul de ingenios formulată încat să mă provoace. Nu pentru dilema teologică pe care o creează cat pentru retorismul şocant, dar impresionant făurit. Pentru că mai întai de toate trebuie să amintesc că deşi răspunsul pare evident, pentru cei mai mulţi oameni chestiunea nu este rezolvată.

Multe “păcate” îşi au originea în acest conflict experimental, în această dilemă preferenţială pe care unii nu şi-au rezolvat-o. De aici sexul premarital, adulterul, relaţii sexuale cu acelaşi gen şi alte excese de tip erotic. Cand cineva alege să comită aceste fapte, intră în conflict cu dorinţa şi planul lui Dumnezeu. Ei aleg automat o variantă în schimbul celeilalte.

În profunzime, cei care se grăbesc să guste din “fructul oprit” înainte de termen, cat şi cei care muşcă din alte fructe care nu le aparţin, răspunsul pe care ei îl aleg, conştient sau inconştient, este:

Sexul este mai bun decat Dumnezeu

Aceasta este cauza care trebuie răsturnată. În zilele noastre darurile lui Dumnezeu au fost elevate deasupra Dăruitorului. Şi problema nu este că nu se cunoaşte acest lucru, ci că nu credem cu adevărat că Dumnezeu poate fi mai bun. De ce? Nu am experimentat.

Există o rază de lumină şi speranţă pentru aceea care se luptă să Îl repună pe Dumnezeu la locul său de drept, deasupra oricărei satisfacţii şi deasupra oricărei plăceri. Această şansă unică este să Îl experimenteze şi să se convingă ei singuri dacă ceea ce El pretinde este aşa sau nu.

„Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în El!” Psalmii 34:8

Beneficiile pe care le aduce o legătură stransă cu Dumnezeu este superioară oricăror beneficii pe care le poate aduce oricare binecuvantare pămantească, fie ea şi sexul. Pentru aceea care se luptă cu această problemă, încercaţi să vă repetaţi mereu atunci cand sunteţi în mijlocul tentaţiei : “Dumnezeu este mai bun!”

Sursa. infocrestin.ro

Binecuvântarea copiilor, de ce? (2)

Dragii mei plecând de la întrebarea pe care am lansat-o acum câteva zile cu privire la binecuvântarea copiilor, de ce trebuie să-i ducem în biserică, aş dori să trag nişte concluzii după ce am urmărit comentariile voastre:

  • cel mai important lucru, Domnul Isus a fost dus la bincecuvântare;
  • spunea Florin, că atunci când Spurgeon era mic un slujitor a lui Dumnezeu s-a rugat pentru el şi viaţa lui a fost cu adevărat binecuvânatată de Dumnezeu.
  • dacă ne amintim de binecuvântarea Domnului Isus de la Templu, a fost un lucru deosebit atunci, prin tradiţia iudaică binecuvântarea copiilor o efectua preotul de la Templu, dar Cuvântul lui Dumnezeu ne spune că Domnul Isus a fost luat în braţe şi binecuvântat de către Simion care nu era preot ci era un „om neprihănit” care stătea la Templu.
  • prin actul binecuvântării nu facem altceva decât să arătăm apartenenţa copilului nostru, cu ate cuvinte să arătăm că noi l-am dedicat lui Dumnezeu.
  • prin actul binecuvântării, Dumnezeu se angajează să protejeze acel copil.
  • este important că înainte de a duce copilul la binecuvântare în faţa slujitorilor bisericii, este foarte important ca noi ca taţi să cerem binecuvântarea lui Dumnezeu peste copii noştri.

Fie ca aceste gânduri să fie un suport pentru noi, şi cred că a prin încercarea mea am putut să aduc nişte lămuriri, poate firave pentru consolidarea noastră.

Dacă mai aveţi complectări la ce am scris până acum sunt gata să învăţ împreună cu voi.

 

Binecuvântarea copiilor, de ce?

Aseară cineva ma întrebat ce părere am despre binecuvântarea anumitor copiilor în biserică.

Ştiind că blogul meu este vizitat de mulţi slujitori atât din biserica penticostală cât şi din cea baptistă vreau să vă provoc cu o întrebarare la care să încercăm să răspundem împreună. Plecând de la ideea că copii sunt o binecuvântare, de ce trebuie să mai ducem copii la binecuvântare?

Aştept comentariile voastre, care sper să fie un suport pentru mine. Tot pe această temă mai puteţi citi aici

Valoarea unui suflet!

Multe lucruri din viaţa aceasta sunt apreciate. Unele au o valoare mai mare altele au o valoare mai mică. Domnul Isus întreabă în Matei 10.26, cu ce s-ar alege un om dacă ar câştiga întreaga lume dar şi-ar pierde sufletul? Domnul Isus spune că un suflet este mai valoros decât orice este în lume.

Aş vrea să pun câteva întrebări la care să ne răspundem singuri.

  • cât preţ pui tu pe sufletul tău?
  • merită să ne pierdem sufletul – o valoare aşa de mare pentru o plăcere de pe pământ?
  • sunt mai de preţ gunoaiele programelor Tv, cu violenă, imoraliate, decât sufletul?
  • este adulterul mai valoros, decât  relaţia cu Dumnezeu?
  • merită cearta şi neînţelegerea în familie, mai mult decât un loc în cer?
  • o ţigare, sau un fum de cocaină, este o satisfacţie mai mare decât fericirea cerească?
  • este consumul de alcool mai bun decât mântuirea sufletului?
  • nu este sufletul mai preţios decât orice minciună, înşelăciune, necinste ori şmecherie?

Conform Cuvântului lui Dumnezeu, rămânerea în aceste păcate şi multe altele ne va despărţi de cer şi sufletul ne va fi pierdut pentru totdeauna. Alegerea o facem cât timp trăim pe acest pământ. Valoarea unui lucru depinde de abundenţa lui, şi de nevoia sau de dorinţa de a-l avea. Mântuirea ne este oferită din belşug, însă dorinţa sau nevoia de a o avewa lipseşte din multe inimi.

Dacă tu nu pui preţ pe sufletul tău, având grijă să faci cele necesare pentru mântuirea lui, dă-ţi seama că lui Dumnezeu îi este preţios, şi de dragul Lui, fă ceva folositor sufletului tău.

Oamenilor lui Dumnezeu de pe acest pământ le pasă destul de sufletul tău pentru a-ţi veni în ajutor. Caută-i. Chiar dacă ai întâlnit pe cineva care părea să nu-i pese, sunt mulţi care-ţi pot oferi ajutorul spiritual.

Noi îţi preţuim sufletul!