Există un loc la masă pentru fiecare…

masa„I-au pregătit o cină”      (loan 12:2)

După ce Domnul Isus l-a înviat pe Lazăr din morţi, citim: „I-au pregătit o cină”. Marta slujea, Măria stătea şi asculta ce spunea Isus iar Lazăr vorbea cu invitaţii. Deci, este loc la masa lui Dumnezeu pentru tot felul de oameni; 

  • Să ne uităm mai atent la Marta. Este în general tipul de persoană care stă în spate, cu mânecile suflecate, îngrijindu-se ca toată lumea să aibă mâncare şi apă. Rareori caută lumina reflectoarelor şi de multe ori nu o apreciem decât atunci când lipseşte. Problema Martei este că are tendinţa de a face ca slujirea să fie mai importantă decât Stăpânul. Ea trebuie să-şi aducă aminte că închinarea înseamnă şi ea slujire.
  • Maria este tipul de persoană care uită de facturile ce trebuie plătite şi de mâncarea care trebuie pregătită. Uneori mintea ei e atât de orientată spre cer încât ea nu este de nici un folos pe pământ. Ea trebuie să înţeleagă că slujirea înseamnă şi ea închinare. Dar avem nevoie de Maria; ea aduce pasiune închinării noastre şi poţi conta mereu pe ea pentru a mijloci la Dumnezeu pentru alţii.

„O mare mulţime … au venit… să vadă şi pe Lazăr, pe care-l înviase din morţi… din pricina lui mulţi… credeau în Isus” (loan 12:9-11).

  • Istoria lui Lazăr era atât de uimitoare încât cei ce o auzeau se converteau pe loc. Ea ne aminteşte că fiecare dintre noi avem o istorie de relatat despre harul şi mila lui Dumnezeu. Când a fost ultima dată când ai spus-o cuiva?

Deci, dacă eşti Marta, Dumnezeu vede lucrul dragostei tale. Dacă eşti Măria, El se bucură de închinarea ta. Dacă eşti Lazăr, El îţi promite că-ţi va onora mărturia.

Este un loc la masă pentru fiecare dintre noi!

Căutarea după Hristos…

Există o întebare pe care o punem sau ne-o pun alţii nouă: „Ce faci de sărbători?”… ce ne-am propus pentru ziua învierii lui Hristos.  Unii doresc să se odihnească, alţii să-şi viziteze rudele sau prietenii, iar alţii gândesc: „ar fi cazul să mai mergem şi la biserică pentru că nu am fost de la Crăciun.

Doresc să pun această întrebare nu cu intenţia de a primi un răspuns, ci mai de grabă că aceastăzi nu trebuie irosotă, ci ea poate fi folosită pentru fericirea altora sau a noastră, sau poate unoră să le pună pe inimă aceaşi dorinţă remarcabilă pe care a avut-o Maria în acea remarcabilă primă zi a săptămânii, în zorii zilei dis-de-dimineaţă şi anume „Căutarea lui Hristos!”

1. Căutarea după Hristos a fost prioritară

  • Oare îşi poate imagina cineva că Maria cu celelalte femei nu aveau ceva mai bun de făcut în zorii acelei zile? Oare zbuciumul sufletesc, jalea nu le-au cuprins vîzându-L pe Domnul lor murind în chinuri? Toate acestea le puteau doborâ de tot, astfel să dorească mai degrabă a se odihni? Dar ce rost au toate pentru Maria dacă nu şti-a ce s-a întâmplat cu Domnul Hristos. nici un lucru nuare valoare atâta timp cât nu-L ai pe Isus.

2. Căutarea după Hristos este costisitoare

  • Nu mă refer la faptul că pentru a-L găsi pe Hristos trebuie să plătim ceva în valori convenţionale, dar există totuş un preţ al căutării. femeile şi-au făcut gânduri…cine ne va da piatra, …vor fi străjerii, …ele au fost gata să plătească preţul.

3. Căutarea după Hristos este insistentă

  • Maria îl caută dar nu-L găseşte imediat. Petru şi Ioan Îl caută şi nici ei nu-L găsesc. DE CE? L-au căutat într-un loc greşit (mormântul), unora logica şi necunoaşterea temeinică a Cuvântului lui Dumnzeu ne poate duce pe un drum greşit. Mormântul spune clar – NU ESTE AICI! Îngerul – A ÎNVIAT! Hristos – BUCURAŢI-VĂ! – cea mai fericită concluzie.

4. Căutarea după Hristos este răsplătită

  • Femeile au văzut lucruri extraordinare. Ce este mai important pentru căutătorii de astăzi decât faptul că l-au găsit pe Isus care le spune: „BUCURAŢI-VĂ!” Când cel înviat din morţi îţi spune să te bucuri aceasta înseamnă o adevărată răsplată a căutării prioritare, costisitoare şi insistente.

Ce faci de sărbători? Cum le petrecei? Vom cădea ca Maria la picioarele Domnului Hristos?

Dumnezeu ne promite cerul, legat de o ascultare pe acest pământ de Domnul Hristos!

Poţi să spui şi tu aşa?

Când citim Cuvântul lui Dumnezeu, este important să remarcăm declaraţiile de credinţă şi de consacrare pe care le-au rostit cei ce au fost predaţi Domnului. Ne putem întreba apoi pe noi înşine decă am putea rosti şi noi acelaşi cuvinte. Conţin ele şi experienţa umblării noastre cu Dumnezeu sau sunt doar mărturia unor stări care ne sunt total străine? Doresc din toată inima ca Dumnezeu să folosească culegerea de versete care urmează pentru a ne îndemna pe toţi şă fim „o jertfă vie, sfântă şi plăcută lui Dumnezeu” Romani 12.1

  • Iov: „N-am părăsit poruncile buzelor Lui; mi-am plecat voia la cuvintele gurii Lui”. Iov 23.12
  • Iov: „Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu, şi că se va ridica la urmă pe pământ”. Iov 19.25
  • David: „Domnul este Păstorul meu; nu voi duce lipsă de nimic”. Ps. 23.1
  • David: „Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei: când este El la dreapta mea, nu mă clatin…Îmi vei arăta cărarea vieţii; înaintea Feţei Tale sunt bucurii nespuse şi desfătări veşnice în dreapta Ta”. Ps. 16.8,11
  • Isaia: „Atunci am zis: „Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, şi am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oştirilor!” Isaia 6.5
  • Isaia: „Iată-mă trimite-mă!” Isaia 6.8
  • Maria: „Iată, roaba Domnului; făcândumi-se după cuvintele tale!” Luca 1.38
  • Magii: „I-am văzut steaua în Răsărit, şi am venit să ne închinăm Lui”. Matei 2.2
  • Ioan Botezătorul: „Trebuie ca El (Isus Hristos) să crească, iar eu să mă micşorez”. Ioan 3.30
  • Simon Petru: „Doamne, la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice. Şi noi am crezut şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfântul lui Dumnezeu”. Ioan 6.68, 69
  • Orbul vindecat: „Eu una ştiu: că am fost orb, şi acum văd”. Ioan 9.25
  • Saul din Tars: „Soamne, ce vrei să fac? Fapte. 9.6
  • Apostolul Pavel: „Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine…” Galateni 2.20
  • Apostolul Pavel: „Căci pentru mine a trăi este Hristos şi a muri este un câştig” Filipeni 1. 21
  • Apostolul Pavel: „… căci ştiu în cine am crezut. Şi sunt încredinţat că El are putere să păzească ce I-am încredinţat pănă în ziua aceea”. 2Timotei 1.12
  • ISUS HRISTOS: „Iată Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui. Eu sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Începutul şi Sfârşitul”. Apocalipsa 22.12-13

Fie ca harul şi pacea lui Dumnezeu să fie peste noi, aşa cum a fost în vechime cu cei care I-au fost credincioşi.

Dumnezeu să ne binecuvinteze!