Nişte maxime frumoase…

  • Un adevărat misionar al Domnului este un om care stă în locul lui Dumnezeu, ca să facă lucrarea lui Dumnezeu, în maniera lui Dumnezeu şi doar spre slava lui Dumnezeu!
  • Cheltuieşte mai puţin decât câştigi şi nu vei avea niciodată datorii
  • Mama este singura fiinţă capabilă să-şi împartă iubirea între cei zece copii ai ei şi totuş să i-o dea fiecăruia întreagă.
  • Nu te poţi pocăi prea repede, căci nu şti niciodată când va fi prea târziu.

Un om binecuvânatat

„Iacov a chemat pe fiii săi, şi a zis: „Strângeţi-vă, şi vă voi vesti ce vi se va întâmpla în vremurile  care vor veni” Geneza 49.1

Oamenii credincioşi care se găsesc în preajma morţii lor experimentează adeseori prezenţa deosebită a lui Dumnezeu, dar în aceste împrejurări ei se ocupă într-un mod deosebit şi de urmaşii lor, căci ei ştiu că în curând nu vor putea să le mai dea nici mângâierea lor personală şi nici mustrarea sau îndrumarea necesară.

Astfel a avut şi Iacov acea dorinţă de a aduna în jurul lui pe fiii lui pentru ca să le comunice câteva lucruri însemnate privitoare la viitorul lor. Însuş Domnul îi deschisese ochii spirituali, astfel încât a putut să aibă perspectivă clară asupra dezvoltării ulterioare a fiilor săi şi a descendenţilor lor, şi să le poată transmite mai departe. Şi este un fapt uimitor cum aceste cuvinte ale lui Iacov s-au împlinit literar în mileniile următoare.

Este foarte plăcut când un părinte îşi poate binecuvânta cu adevărat copiii săi!

Atunci când un bătrân cizmar a simţit că i se apropie sfârşitul el i-a chemat pe copiii lui şi le-a cerut ca fiecare după vârsta lui să îngenuncheze la patul său ca să le poată da binecuvântarea lui părintească. Apoi el şi-a pus mâinile peste ei şi s-a rugat. I-ar câd a ajuns la tânărul predicator din familie a fost ca şi când ar fi vorbit un prooroc: „Pe tine, Mântuitorul te va înzestra cu darurile Duhului Său, ca să devii o unealtă a harului Său printre păgâni.” Şi câteva ceasuri mai târziu bătrânul cizmar a adormit liniştit.

Binecuvântările tatălui i-au rămas tânărului neşterse din memorie. Şi era oare predestinarea lui ca să plece printre păgâni şi să aducă la realitate aceste cuvinte ale tatălui? Dar drumul său într-acolo i-a fost barat chiar de Dumnezeu, cu toată marea lui dragoste şi marele lui interes dăruit de el misionarismului. Şi multă vreme s-a părut ca şi cum v-a trebui să-şi exercite slujba lui de preot modest de la ţară. Până când, în cele din urmă, printr-o hotărâre minunată, calea lui s-a netezit şi el a fost chemat la o slujbă în care activitatea lui are o însemnătate foarte mare pentru misionarismul din toată lumea şi pentru nenumărate suflete, a căror faţă nu le-a văzut niciodată. Acel fiu de cizmar şi predicator al Evangheliei a fost Johann Gottlieb Blumhardt, întemeietorul şi conducătorul Institutului Misionar din oraşul Basel, înfiinţat cu peste un secol în urmă.

„Un cuvânt bun, spus la vremea potrivită este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint.” Proverbe 25.11

Fie ca Dumnezeu să ne jute ca părinţi în permanenţă să avem câte un gând bun, o vorbă bună în dreptul copiilor noştri, cuvintele noastre vor avea forţă de a lucra în viaţa lor, aducând binecuvântare.