Duminica, ziua confiscată şi de comunişti şi de capitalişti

Ultima zi a săptămânii, dedicată odinioară pioşeniei şi odihnei, a fost desacralizată în Epoca de Aur prin chemarea la muncă patriotică. Nici în democraţie nu s-a revenit la sensul ei iniţial.

Dimineţile de duminică îi găseau pe strămoşii noştri în genunchi, la biserică, iar după-amiezele învârtind hora în mijlocul satului. Era zi sfântă, aşa că gospodinele nu îndrăzneau nici măcar să măture praful din faţa porţii ori să bage aţa-n ac.

A venit apoi comunismul, care a desacralizat cât a putut ziua de duminică, chemând lumea la muncă patriotică sau la diverse alte activităţi, exact în orele în care băteau clopotele bisericilor.

Democraţia a venit cu libertatea de a alege, iar astăzi, fiecare se raportează cum vrea la ultima zi a săptămânii: unii i-o dedică relaţiei cu Dumnezeu ori cu familia, alţii o sacrifică în birou de dragul carierei şi, foarte mulţi, aleg să îngroaşe audienţele televiziunilor.

Între slujba de birou şi cea din biserică

Călin şi Roxana sunt doi tineri clujeni, căsătoriţi, care lucrează câte zece ore pe zi, şi nu de puţine ori sfârşitul de săptămână îi prinde în faţa calculatoarelor făcând rapoarte pentru firma la care sunt angajaţi. Deşi au crescut amândoi în familii în care participarea la slujba de duminică era lege, nu au mai călcat pragul bisericii din ziua în care şi-au pus pirostriile.

„Am renunţat la mersul la biserică, însă un lucru mi-a rămas clar întipărit din copilărie: interdicţia de a munci. Mama îmi dădea peste degete când făceam treabă duminica şi mă ameninţa că mă bate Dumnezeu”, îşi aminteşte fata.

Pentru a scăpa de mânia Celui de Sus, Roxana munceşte sâmbăta, atât pentru casă, cât şi pentru serviciu. „Duminica nu mai am energie să fac nimic. Chiar şi să ies la un film e un efort prea mare.”

Comunismul a ciuntit din sacralitate

Ziua de duminică a căpătat chipul şi valorile vremurilor istorice traversate. Sociologul Cristina Tîrhaş spune că putem vorbi de trei etape semnificative: societatea tradiţională – creştină, comunismul şi democraţia actuală. În prima perioadă menţionată, a merge la biserică şi a lăsa la o parte lucrul erau norme nediscutabile. Tot atunci, ultima zi a săptămânii avea o funcţie puternică de socializare.

„În perioada comunistă s-a petrecut desacralizarea şi trivializarea zilei de duminică, prin prisma sistemului de muncă: dacă se munceau şase zile la serviciu, cea de-a şaptea era dedictată muncii acasă: curăţenie, mâncare şi tot ce era de făcut în casă. În plus, o treime din totalul duminicilor dintr-un an erau alocate muncii patriotice”, spune sociologul.

În vremurile respective, oamenii au început să se raporteze la zilele săptămânii total altfel faţă de cum o făcuseră până în comunism: zilele de lucru se bucurau de mare preţuire socială, în vreme ce forţa religioasă a duminicii pierdea din intensitate.

Odată cu instaurarea democraţiei, unii au redescoperit sacralitatea duminicii, poate nu cu aceeaşi intensitate ca în trecut. Alţii, o văd pur şi simplu ca pe un prilej de relaxare, de distracţii.

Ziua care te înnobilează

Preotul Titus Dumitrică spune că duminica este Ziua Domnului, aşa că un bun creştin trebuie să o dedice în primul rând relaţiei cu Dumnezeu: „Aşa cum a zis Sfântul Ioan Gură de Aur, Dumnezeu i-a lăsat omului şase zile şi una singură a oprit-o pentru el. Nu este o zi pe care Divinitatea i-o confiscă omului, ci o zi în care îl înnobilează”.

Preotul precizează că a participa la slujba de duminică nu este suficient: „Se cer o atitudine mai tolerantă în familie, milostenie faţă de semeni şi activităţi care să îmbogăţească spiritual”.

Să redăm duminica familiei!

Pe considerentul că sfârşitul de săptămână trebuie petrecut în familie, multe state din Europa şi din Statele Unite încurajează activităţile de familie.

Deputatul Marius Dugulescu pregăteşte un proiect de lege prin care, spune el, să redea ziua de duminică familiei şi Bisericii: „Încă există angajatori în România cărora nu le poţi spune că nu poţi merge duminica la serviciu pentru că vrei să participi la slujba de la biserică şi să stai cu familia. Proiectul meu este unul de «însănătoşire morală». Am locuit câţiva ani în SUA, iar în zona în care am stat, magazinele erau închise până după ora 13.00, oră la care ieşea lumea de la biserică. De asemenea, există state în care duminica se interzice comercializarea alcoolului”.

Deputatul nu ştie încă ce măsuri legislative concrete va propune, însă ar putea fi vorba de interzicerea muncii în sectoarele în care nu e nevoie de „foc continuu” şi chiar închiderea magazinelor.

„În comunism s-a desacralizat ziua de duminică: dacă se munceau 6 zile la serviciu, a şaptea era dedicată muncii acasă.”
Cristina Tîrhaş, sociolog

OBICEIURI

Oamenii cu carte nu se uită la televizor

Studiile sociologice arată că o mare parte dintre români îşi petrec timpul liber, implicit duminica, în faţa televizorului. Sociologul Cristina Tîrhaş spune că peste 60% dintre români aleg această metodă de relaxare, dar că interesul pentru televizor scade pe măsură ce cresc veniturile şi nivelul de educaţie.

Un studiu realizat în 2009 de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii arată că persoanele cu studii superioare preferă să-şi petreacă timpul liber în afară, să meargă la teatru, la film sau să citească o carte, decât să stea cu mâna pe telecomandă.

Cât despre mersul la biserică, potrivit unei cercetări a Centrului de Studii Sociocomportamentale “Avangarde”, 20% dintre români merg săptămânal la slujba religioasă.

Sursa. Evenimentul Zilei

Patriarhul Daniel nemulţumit de leagea educaţiei!

Patriarhul Daniel s-a adresat preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, după ce mai multe amendamente din Legea Educaţiei prevăd că ora de religie se poate înlocui, la cerere, cu alte materii.


Patriarhul Daniel a trimis, miercuri, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, o serie de amendamente la proiectul de Lege a Educaţiei, privind statutul orei de religie şi al cadrelor didactice care predau această disciplină.

Am luat act cu surprindere şi îngrijorare de unele prevederi ale proiectului Legii Educaţiei Naţionale în forma transmisă de Guvernul României către Parlamentul României, în data de 14 aprilie, formă care, pe de o parte, diferă în câteva aspecte importante pentru Biserica Ortodoxă Română de textul care s-a aflat în dezbatere publică, iar pe de altă parte nu ţine cont de o serie de observaţii ale Patriarhiei Române, care vizau concordanţa noului act normativ cu prevederi ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor”, se arată în scrisoarea trimisă de PF Daniel, miercuri, preşedintelui Camerei Deputaţilor Roberta Anastase.

Printre prevederile a căror modificare se impune, Patriarhul Daniel menţionează un articol potrivit căruia „la cerere, în locul orei de religie elevii pot urma cursuri de istoria religiilor, istoria culturii şi artelor sau alte cursuri utile în formarea comportamentului etic, social sau comunitar”.

Despre acest articol PF Daniel spune, în scrisoarea adresată Robertei Anastase, că nu exista în forma iniţială a proiectului de lege şi că scade importanţa orei de religie între celelalte discipline şcolare şi poate genera forme de abuz, oferind directorilor unităţilor şcolare posibilitatea de a completa norma didactică acolo unde este cazul, prin retragerea elevilor de la ora de religie.

Patriarhul mai atrage atenţia asupra necesităţii completării articolului cu privire la statutul profesorului de religie cu prevederea „disciplina Religie poate fi predată numai de personal abilitat, în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei si Cercetării şi cultele religioase recunoscute oficial de stat”, care nu se regăseşte în proiectul de lege prezentat Parlamentului României.

De asemenea, mai spune Patriarhul, proiectul de lege restrânge posibilitatea cultelor de a-şi elabora programele pentru disciplina religie, drept recunoscut prin legea privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

În încheierea scrisorii, PF Daniel o roagă pe Roberta Anastase să susţină propunerile de amendamente ale Patriarhiei Române pentru ca noua Lege a Educaţiei Naţionale să fie un act normativ care să promoveze şi valorile integratoare ale disciplinei religie.

Proiectul Legii Educaţiei, contestat şi de sindicate şi de rectori, a fost aprobat pe 12 aprilie de Guvern şi urmează să fie dezbătut în Parlament. Actul normativ va deveni literă de lege după ce va fi aprobat de Parlament şi promulgat de preşedintele Traian Băsescu.

Sursa. Realitatea.net

Vin  si pun o intrebare  noi cultele  evanghelice sunt  intru  totul de acord cu legea educatiei pentru ca nu am vazut si nici nu am auzit vre-o reactie din partea mai marilor nostri.

Duminica la piaţă, supermarket sau biserică?

Iată o inițiativă a parlamentarilor noștri:

Parlamentarii vor sa inchida in zilele de duminica marile supermarketuri, pentru a incuraja vanzarile din piete ale producatorilor agricoli autohtoni. Deputatii din Comisia de Agricultura vor sa introduca, in luna mai, o asemenea propunere in Codul bunelor practici comerciale, scrie Gandul. ”Pe modelul unor tari din Uniunea Europeana, precum Germania sau Austria, vom propune ca marile retele de magazine sa fie inchise in zilele de duminica. In acele state s-a recurs la o asemenea masura pe considerente de legislatia muncii. La noi se va incuraja astfel comertul din piete cu produse locale”, a declarat pentru sursa citata deputatul Valeriu Steriu, vicepresedinte in Comisia pentru agricultura. Actuala forma a legii nemultumeste patronatele si hipermarketurile. Sindicatele saluta insa o asemenea initiativa. “In cazul in care va fi luata, o astfel de decizie ar fi bine-venita. S-ar incuraja si redeschiderea magazinelor de cartier”, crede Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara. Fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sarbu, declara, in toamna anului trecut, ca odata cu aplicarea Codului bunelor practici alimentele s-ar putea ieftini cu pana la 30%. V-ați imaginat vreo secundă că ai noștri parlamentarii vor să închidă duminica supermarketurile pentru a încuraja mersul la biserică? Sau citirea Bibliei? Rugăciunea? Nu.

Să încurajeze tot VÂNZĂRILE.

Vânzoleala oamenilor din ziua de duminică se va muta din supermarket în piață.

Mă gândesc că evreii au fost mult mai pragmatici: au mutat piața în templu. Așa că au rezolvat problema. Oamenii cumpărau și vindeau în timpul bisericii.

Sper să nu am dat cuiva vreo idee ?!?

De: Adrian Condrea