Rugăciunea arma noastră secretă!

Petru era păzit în temniţă, şi Biserica nu înceta
să înalţe rugăciuni către Dumnezeu pentru el. Fapte 12:5 

Rugăciunea este legătura care ne leagă de Dumnezeu. Este podul care trece peste orice abis şi ne poartă în siguranţă peste orice prăpastie a primejdiei sau a nevoii.

Gândeşte-te la semnificaţia acestei istorisiri din primul secol al bisericii: Totul părea să fie împotriva ei, pentru că Petru era în închisoare, iudeii păreau învingători, Irod era încă suveranul suprem, şi arena martiriului aştepta nerăbdătoare dimineaţa următoare ca să poată bea sângele apostolului. „Şi Biserica nu înceta să înalţe rugăciuni către Dumnezeu pentru el“. Şi care a fost rezultatul? Închisoarea s-a deschis în mod miraculos, apostolul a fost eliberat, iudeii au rămas încurcaţi, şi ca o manifestare a pedepsei lui Dumnezeu, crudul rege Irod „a murit mâncat de viermi“. Şi mergând mai departe spre o victorie şi mai mare, „Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult“ (v. 23-24).

Cunoaştem noi cu adevărat puterea armei noastre supranaturale care este rugăciunea? Îndrăznim noi s-o folosim cu autoritatea unei credinţe care nu numai că cere, dar şi comandă? Dumnezeu ne botează cu îndrăzneală sfântă şi cu încredere divină, pentru că El nu caută oameni mari, ci oameni care să îndrăznească să dovedească măreţia Dumnezeului lor! „Şi Biserica nu înceta să înalţe rugăciuni“. 

În rugăciunile tale, mai presus de orice, fereşte-te să-L limitezi pe Dumnezeu, nu numai prin necredinţă, ci şi gândindu-te că ştii exact ce poate El să facă. Învaţă să te aştepţi la ceva neaşteptat, mai presus de tot ce poţi tu cere sau gândi.

Deci ori de câte ori mijloceşti prin rugăciune, mai întâi taci şi închină-te lui Dumnezeu în gloria Lui. Gândeşte-te la ce poate El să facă, cum Îşi găseşte El plăcerea în Hristos Fiul Său, şi la poziţia ta în El – apoi aşteaptă-te la lucruri mari.                                                                     

Rugăciunile noastre sunt oportunităţile lui Dumnezeu.

Treci printr-un necaz? Rugăciunea poate transforma timpul întristării tale într-un timp de tărie şi plăcere. Eşti fericit? Rugăciunea poate adăuga un parfum ceresc timpului tău de bucurie. Eşti în mare pericol din partea unui vrăjmaş din afară sau dinăuntru? Rugăciunea poate plasa un înger lângă tine a cărui atingere ar putea sfărâma o piatră de moară în fire de praf mai mici decât făina pe care ar măcina-o, şi a cărui privire ar putea distruge o armată întreagă.

Ce va face rugăciunea pentru tine? Răspunsul meu este acesta: Tot ce poate Dumnezeu să facă pentru tine. „Cere ce vrei să-ţi dau“ (2 Cronici 1:7).

RUGĂCIUNE – Traian Dorz

Doamne, Tu Stăpânu-acestui
Cer nemărginit şi-albastru
Către Tine mi se nalţă iarăşi
Gândul meu sihastru.

Către Tine se ridică iarăşi
Glasul rugii mele
Domnul zilelor cu soare,
Domnul nopţilor cu stele.

Tu eşti Împăratul nostru, 
Tu eşti Domnul nostru mare
Tu eşti Stânca păcii noastre,
Turnul nostru de scăpare!

De nădejdea-n Tine Doamne
Toată viaţa ni se-anină,
Viaţa noastră-atât de tristă,
Suferindă şi străină.

Mângăierea vieţii triste
Ni-e Cuvântul Cărţii Tale
El ne-a şters de lacrimi ochii,
Ne-a scos sufletul din jale,

Şi ne-a fost mereu în viaţă
Adăpost şi-nviorare,
Călăuză şi lumină
La-ntunerec, de cărare.

Azi ne-a-mpresurat durerea
Cât a mării apă multă,
Nimeni chinul nu ni-l vede,
Nimeni glasul nu ne-ascultă,

Numai Tu ne eşti nădejdea
În aceste clipe grele,
Numai mâna Ta mai poate
Să ne mântuie din ele,

Numai Tu ai milă, Doamne
Dumnezeul nostru mare
Tu eşti stânca izbăvirii,
— Dăruieşte-ne scăpare!

                                                                                  

 

Rugăciunea are putere!

„Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită” (Matei 26:41)

În această seară concluzia mesajului predicii de la „Betania” a fost: fugi de Saul, fugi de Diavolul care încearcă să te răpună, să te doboare. Un mesaj care ne oferă posibilitatea să medităm…

Vrăşmaşul ştie care este potenţialul cu care te-a înzestrat Dumnezeu şi el încearcă să te oprească înainte să-l atingi. Rugăciunea pune un scut de protecţie divină în jurul tău; nu trăi fără ea! Există oameni cere cred că ei nu sunt vulnerabili, care au crezut că ei, dintre toţi oamenii, nu o vor „da în bară” şi totuşi au făcut-o. Dacă nu eşti conştient de înclinaţia pe care o ai spre păcat, nu te vei ruga şi vei fi mereu vulnerabil la atacurile duşmanului. În ultimele ceasuri ale vieţii Lui, Domnul Isus i-a avertizat pe ucenicii Săi: „Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputin­cioasă” Pavel scrie: „luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea, şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul … Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa” (Efeseni 6:13-18). Cea mai eficientă armă pe care o are duşmanul împotriva ta eşti tu! Vechea ta natură păcătoasă trebuie dusă la cruce şi răstig­nită zilnic. Locul potrivit pentru rugăciune este acolo unde te rogi. În prezenţa lui Dumnezeu te vezi aşa cum te vede El. Acolo, în momentul pocăinţei, El descoperă, El curăţă şi El reface. Când viaţa ta de rugăciune funcţionează, atunci şi protecţia ta funcţionează! Aşa că ocupă-te de rearanjarea priorităţilor din viaţa ta!

 

Rugăciunea

• „Rugaţi-vă neîncetat!” 1Tes. 5.17

• „Vegeaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă” Matei 26.41

• „Vegheaţi dar în tot timpul şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea, care se vor întâmpla, şi să staţi în picioare înaintea Fiului Omului” Luca 21.36

• „Vă îndemn dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii, pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea. Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru” 1Tim. 2.1-2

• „Rugăciunea este oactivitate creştină. Trebuie să ne rugăm, scurt, dar neîncetat şi cu încredere. Ştiu că într-adevăr, ori de câte ori m-am rugat, am fost ascultat din plin. Poate uneori Dumnezeu a întârziat, dar totuşi răspunsul a venit” Martin Luther