Trecere înaintea Marelui Împărat!

„Estera … a căpătat trecere” Estera 2:17

Biblia spune: „… împăratul a iubit pe Estera mai mult decât pe toate celelalte femei, şi ea a căpătat trecere”. Dacă vrei să capeţi trecere înaintea lui Dumnezeu, uită-te la viaţa Esterei:

  • A petrecut timpul necesar pentru a se pregăti. Înainte să vină rândul unei femei să meargă la împăratul Xerxe, ea trebuia să treacă printr-un tratament de înfrumuseţare de doisprezece luni (Estera 2:12). Nu există scurtături. Preţul succesului este studiul, pregătirea şi disciplina. Cei ce plătesc acest preţ nu sunt norocoşi, ei sunt răsplătiţi!
  • Ea a căutat să placă unui singur bărbat – împăratului! Nu e nici un dubiu că mulţi întorceau capul după Estera, dar ea căuta aprobarea unuia singur. De ce doreşti să fii binecuvântat? Să fii pe placul lui Dumnezeu? Sau pe placul tău? Sau pe placul altora? Cu cât Dumnezeu te duce mai sus, cu atât mai mult vei primi un răspuns la această întrebare.
  • Scopul ei a fost mai mare decât supravieţuirea sau interesul personal. Haman a plănuit să-i distrugă pe toţi evreii. Doar cineva mai mare îi putea salva, cum ar fi soţia împăratului. În acel moment Mardoheu i-a spus Esterei: „… pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăţie…” (Estera 4:14). Noi ne-am născut cu un plan şi un set de instrucţiuni; îl vei descoperi în prezenţa Celui ce a spus: „… mai înainte ca să fi ieşit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deop­arte…” (Ieremia 1:5). Care este lucrul care te pune deoparte? Ce ai fost chemat să faci?
  • A riscat totul. Înfăţişarea înaintea împăratului fără a fi chemat însemna moartea, totuşi, Estera a spus: „… dacă va fi să pier, voi pieri…” (Estera 4:16). Şi rezultatul? Poporul a fost salvat, iar Haman a fost spânzurat pe propria lui spânzurătoare.

Trecerea înaintea lui Dumnezeu; nimic nu se compară cu ea!

Care este cea mai grea trecere?

Mulţi dintre noi încercăm să ne dam cu parerea care ar fi cea mai grea trecere în viaţă, dacă întrebi un copil îţi va spune că cea mai grea trecere este atunci când trebuie să treacă de la stadiul copilăriei la cel al adolescenţei, sau un tânar îţi va spune că atunci când el trebuie să lase tinereţea pentru o viaţă matură. Dacă mergi şi întrebi pe cineva care este privat de libetate îţi va spune că atunci când şi-a pierdut libertatea a fost cea mai grea trecere. Dar în cele ce urmează aş vrea să vedem că cea mai grea trecere este atunci când trebuie să lasi lumea şi să treci de partea lui Dumnezeu.

Dacă ne uităm la una din trecerile pe care ucenicii Domnului Isus le-au avut putem să vedem ce spune evanghelistul Matei în 14.22-36, că nu este uşor să treci dintr- parte în alta a mării. Într-o parte era părtăşie, iarbă verde, viaţă liniştită, confortabilă (Matei 14.13-21), dincolo peste mare era cu totul altceva, bolnavi, muncă, dispută cu puterea întunericului (Matei 14.35-36).

Dar dacă am spus că este greu să treci de partea Domnului Isus atunci haideţi să vedem cateva piedici în calea trecerii.

  1. NEASCULTAREA (Matei 14.22) La creaţie am fost creaţi ascultători, dar neascultarea Îl face pe Dumnezeu duşmanul nostru. Dumnezeu spune pocăieştete, diavolul spune fi religios.
  2. NECREDINŢA (Matei 14. 28, 31) Este cea ce ne face să nu fim placuţi înaintea lui Dumnezeu (Evrei 11.6). Măsura credinţei noastre este dată de aproprierea sau depărtarea de Domnul Isus. Există o diferenţă între încredere şi încredinţare, oamenii u încredere în bunătatea lui Dumnezeu, în dragostea Lui, dar ei nici o dată nu şi-au încredinţat viaţa în mâinile Lui.
  3. PREJUDECĂŢIILE (Matei 14.25, 26). Oamenii care privesc în jur şi vad atâta durere, boală şi moarte şi se întreabă dacă este Dumnezeu de ce toate acestea? Uită două lucruri, toate acestea sunt consecinţa păcatului şi în lumea aceasta mai domneşte încă diavolul. Prejudecăţi, trebuie să-mi schimb religia? Nu, dar trebuie să-i dau preţ,  să-i dau valoare şi cea ce dă valoare credinţei mele este Mântuitorul nostru Isus Cristos.
  4. O FURTUNĂ DEZLĂNŢUITĂ. O furtună care nu a început pe cale naturală dar a fost oprită de Domnul Isus. O furtună pornită de cel rău mai devreme sau mai târziu va intra sub controlul lui Dumnezeu.

Şi acum când mă gândesc să îchid meditaţia mea aş vrea să mai spun că oamenii vor fi judecaţi nu pentru ce au făcut în lume ci vor fi judecaţi pentru ce nu au făcut NU AU TRECUT DE PARTEA LUI DUMNEZEU.