Duminica la piaţă, supermarket sau biserică?

Iată o inițiativă a parlamentarilor noștri:

Parlamentarii vor sa inchida in zilele de duminica marile supermarketuri, pentru a incuraja vanzarile din piete ale producatorilor agricoli autohtoni. Deputatii din Comisia de Agricultura vor sa introduca, in luna mai, o asemenea propunere in Codul bunelor practici comerciale, scrie Gandul. ”Pe modelul unor tari din Uniunea Europeana, precum Germania sau Austria, vom propune ca marile retele de magazine sa fie inchise in zilele de duminica. In acele state s-a recurs la o asemenea masura pe considerente de legislatia muncii. La noi se va incuraja astfel comertul din piete cu produse locale”, a declarat pentru sursa citata deputatul Valeriu Steriu, vicepresedinte in Comisia pentru agricultura. Actuala forma a legii nemultumeste patronatele si hipermarketurile. Sindicatele saluta insa o asemenea initiativa. “In cazul in care va fi luata, o astfel de decizie ar fi bine-venita. S-ar incuraja si redeschiderea magazinelor de cartier”, crede Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara. Fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sarbu, declara, in toamna anului trecut, ca odata cu aplicarea Codului bunelor practici alimentele s-ar putea ieftini cu pana la 30%. V-ați imaginat vreo secundă că ai noștri parlamentarii vor să închidă duminica supermarketurile pentru a încuraja mersul la biserică? Sau citirea Bibliei? Rugăciunea? Nu.

Să încurajeze tot VÂNZĂRILE.

Vânzoleala oamenilor din ziua de duminică se va muta din supermarket în piață.

Mă gândesc că evreii au fost mult mai pragmatici: au mutat piața în templu. Așa că au rezolvat problema. Oamenii cumpărau și vindeau în timpul bisericii.

Sper să nu am dat cuiva vreo idee ?!?

De: Adrian Condrea

Cultele religioase mai mici sunt discriminate!

Un raport al APADOR-CH arata ca statul roman este netransparent in sumele alocate cultelor religioase si limiteaza dreptul la libera asociere.

Asociatia pentru apararea drepturilor omului in Romania – Comitetul Helsinki atrage atentia asupra limitarii nejustificate a dreptului la libera asociere a persoanelor care doresc sa infiinteze asociatii religioase. De exemplu, potrivit Legii privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, trebuie sa existe un numar de 300 de membri fondatori, fata de 3 pentru o asociatie nereligioasa.

Un alt exemplu in care statul roman este acuzat ca nu-si respecta obligatiile din legea cultelor este cel al inexistentei cimitirelor publice, fara apartenenta religioasa. In lipsa acestora, membrii minoritatilor religioase se confrunta cu refuzul inmormintarii in cimitire confesionale, cu impunerea participarii unor preoti de alte confesiuni la inmormintare sau cu solicitarea unor taxe exagerate. APADOR-CH a dat exemplul localitatii Lucieni, judetul Arges, unde Biserica Ortodoxa Romana (BOR) ar fi acceptat sa inmorminteze un enorias al bisericii adventiste numai cu pretul unei taxe mai mari fata de cea pe care o percepea pentru un enorias ortodox. In orasul Potcoava, judetul Dolj, pastorul baptist a fost nevoit sa ceara ajutorul politiei pentru a inmorminta un enorias, pentru ca s-a impotrivit preotul ortodox.

Conform raportului “Stat si religii in Romania – o relatie transparenta?”, principalul cult religios care a beneficiat de finantari de la stat anul trecut este BOR, cu o pondere de 80 la suta, in timp ce fiecare din restul cultelor primesc cel mult 6 la suta.

In 2007, prin Fondul de Rezerva aflat la dispozitia Guvernului s-au alocat aproximativ 18,6 milioane de euro pentru construirea sau renovarea unor lacasuri de cult. Insa suma totala de la bugetul de stat si de la cele locale alocata cultelor religioase pe 2007 nu se poate determina, din cauza lipsei de transparenta a autoritatilor.

Autor: Paula Safta

Sursa: Cotidianul şi Vox Vocis