Darurile Duhului Sfânt (17)

continuare de aici, aici şi aici.

Aşa cum v-am obişnuit în ultimul timp am vorbit despre lucrarea Duhului Sfânt în general şi într-un mod personal despre darurile Duhului Sfânt, daruri pe care le-am împărţit în trei mari categori şi anume: daruri de echipare, daruri motivaţionale şi daruri de manifestare. În cadrul acestei ultime categori am vorbit până acum despre darurile de descoperire (darul vorbirii despre înţelepciune, darul vorbirii despre cunoştinţă, darul deosebirii duhurilor).

Tot aici în această categorie a darurilor de manifestare voi încerca să abordez puţin darurile de putere care cuprind: datul credinţei, darul vindecărilor şi darul minunilor.

Darul credinţei

Biblia vorbeşte despre credinţă din genesa pănă în Apocalipsa. În general credinţa poate fi privită din trei puncte de vedere: credinţă naturală, credinţa divină şi credinţa drăcească.

„Credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd”. Evrei 11.1

Credinţa supranaturală poate fi văzută în mai multe feliri:

  • credinţa mîntuitoare – este un dar de la Dumnezeu, se primeşte prin Evanghelie şi doar prin ea putem fi plăcuţi lui Dumnezeu (Efeseni 2.8-9; Romani 10.17; Evrei 11.6);
  • credinţa ca roadă a Duhului (Galateni 5.22), aceasta este un rezultat al mântuirii noastre, ea creşte pă măsură ce avem o părtăşie tot mai intensă cu Domnul Isus, prin Cuvânt, prin rugăciune şi părtăşie cu Duhul Sfânt (Ioan 15.5);
  • darul credinţei –  este credinţa care aşează în noi putere miraculoasă pentru care aproape că nu există imposibilităţi. Acest dar îl învredniceşte pe credincios să îndeplinească o anumită sarcină de slujire. Pentru cel care are darul slujirii nu există o ţintă imposibilă de atins. Manifestarea darului credinţei este adeseori necesară pentru a reconstrui biserici dărâmate, dau pentru a restaura biserici împărţite.

Darul credinţei s-a manifestat în viaţa multor credincioşi:

  • Avraam, prin credinţă, primeşte la bătrâneţe pe fiul său Isac (Genesa 17.19);
  • Ilie prin credinţă a fost păstrat de Dumnezeu pentru confruntarea cu proorocii lui Baal (1Împăraţi 17.13-16);
  • prin credinţă a fost protejat Daniel în groapa cu lei, şi cei trei tineri în cuptorul cu foc (Daniel 3.1-2; 6.1-21);
  • prin creinţă a fost transportat ilie dintr-un loc în altul (1Împăraţi 18-11-12);
  • prin credinţă a umblat Isus pe apă (Matei 14.24-27);
  • prin credinţă a fost izbăvit Petru din închisoare (Fapte 12);
  • darul credinţei a fost arătat prin transpoprtarea miraculoasă a lui Filip (Fapte 8.39-40);
  • prin credinţă a fost izbăvit Pavel de viperă (Fapte 28.6); ş.a.

Există mult mai multe exemple de manifestare a darului credinţei pe paginile Bibliei. Prin manifestarea darului credinţei noi suntem izbăviţi de cursele celor răi, de frică şi teamă, de moarte cauzată de molimi, de nenorociri, de accidente, de duhuri rele…

Avem nevoie de darul credinţei şi pentru a exercita disciplina în biserică. Satana caută să lovească în puritatea morală a bisericii, în învăţătura curată şi deplină, în unitatea frăţească. Păstorii au nevoie de o măsură îndoită de credinţă. Doar prin credinţă putem să ne împotrivim lui Satan şi acţiunilor lui (Efeseni 6.16-18; 1Petru 5.8);

Fie ca Dumnezeu să binecuvinteze biserica Sa cu acest dar, manifestându-se tot mai mult pentru protejarea şi izbăvirea credinciosului.